Maia Sandu urmează să meargă la Munchen. Președinta Moldovei se va afla în orașul german în perioada 13-15 februarie 2026.

Șefa statului urmează să participe la Conferința de Securitate de la Munchen. Printre liderii europeni care se vor reuni la eveniment se numără cancelarul german Friedrich Merz, președintele Lituaniei Gitanes Nauseda, președinta Băncii Europene de Investiții Nadia Calvino, președinta Băncii Central Europene Christine Lagarde, președintele Letoniei Edgars Rinckevics, prim-ministrul suedez Ulf Kristersson, dar și alți oficiali.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La eveniment va fi prezent și secretarul general al Alianței Nord-Atlantice Mark Rutte. De asemenea, sunt așteptate opozanta din Rusia Iulia Navalnaia și cea din Belarus – Svetlana Tihanovskaya.

În total, aproape 50 de șefi de stat și de Guvern din întreaga lume și-au confirmat deja prezența la Conferința din 2026. Subiectele centrale ale discuțiilor vor viza instabilitatea globală, ordinea internațională bazată pe reguli, securitatea și apărarea europeană, viitorul relației transatlantice, revitalizarea multilateralismului, viziuni concurente asupra ordinii globale, conflicte regionale și implicațiile de securitate ale progreselor tehnologice.

#conferință de securitate #Maia Sandu #Moldova #Munchen #presedinte

Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a prețurilor la energie, pe fondul perturbărilor de pe piețele petrolului și gazelor provocate de războiul din Iran. Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, le-a transmis miniștrilor Energiei din statele membre că guvernele ar trebui să ia în calcul măsuri pentru reducerea consumului de gaze naturale și electricitate, scrie adevărul.ro.

„Ne confruntăm cu o criză a prețurilor legată de o criză a aprovizionării”, a transmis Jorgensen, într-o scrisoare adresată miniștrilor europeni.

Potrivit Reuters, Europa este puternic dependentă de importurile de petrol și gaze, iar perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz pune presiune suplimentară asupra piețelor internaționale. Prin acest coridor trece în mod normal o parte semnificativă din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate.

Deocamdată, Uniunea Europeană nu se confruntă cu o lipsă de gaze, însă prețurile ridicate complică eforturile statelor membre de a-și reface rezervele înaintea iernii. Depozitele europene sunt în prezent mai puțin umplute decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce crește presiunea asupra guvernelor pentru pregătirea sezonului rece.

Jorgensen susține că UE este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021, când reducerea livrărilor rusești a provocat presiuni majore asupra pieței europene. Capacitatea mai mare de import de gaze naturale lichefiate, dezvoltarea energiei regenerabile și reducerea consumului de gaze sunt printre factorii care au îmbunătățit situația.

Comisarul european le-a cerut statelor să continue pregătirile și să ia în calcul măsuri care să sprijine umplerea depozitelor de gaze sau să reducă cererea de gaze și electricitate atât timp cât situația o impune. Printre exemplele menționate se numără limitarea temperaturilor în clădirile publice, restricționarea încălzirii spațiilor exterioare și oprirea iluminatului public care nu este necesar.

Criza energetică este legată de conflictul din Orientul Mijlociu și de perturbările transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru comerțul mondial cu energie. Traficul navelor prin strâmtoare a scăzut puternic în ultimele săptămâni, deși unele exporturi de petrol continuă.