Maia Sandu nu a fost prezentă la ședința CSM, unde s-a dat undă verde urmării a patru judecători. Declarația aparține președintelui interimar al CSM, Sergiu Caraman.

Anterior, mai multe canale de Telegram scriau că șefa statului ar fi fost prezentă la ședință. Întrunirea a avut loc cu ușile închise, iar transmisiunea a fost pornită când se anunța decizia.

În același timp, Sergiu Caraman a confirmat prezența Veronicăi Drăgălin, șefa Procuraturii Anticorupție, alături de procurorul general interimar, Ion Munteanu, la ședința în cauză.

„Este un neadevăr care are tentă de speculare, pentru că la ședința plenului CSM a fost doar procurorul general și procurorul procuraturii anticorupție”, a spus Caraman.

Conform șefului interimar al CSM, cei patru judecători sunt bănuiți de acte de corupție și trafic de influență. Este vorba despre magistrați de la Judecătoria Chișinău și Curtea de Apel.

#Caraman #CSM #Dragalin #Sandu #sedinta

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.