Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    0%
  • USD
    18.3070
    0%
  • RUB
    0.2236
    0%
  • RON
    3.7650
    0%
  • UAH
    0.4063
    0%

Toate știrile

22 noiembrie 2026

Maia Sandu, printre liderii străini în care românii au cea mai mare încredere

16 Sept. 2025, 13:50
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
16 Sept. 2025, 13:50 // Actualitate //  Realitatea.md

Liderii de care se bucură de cea mai mare încredere în rândul românilor sunt Maia Sandu, Donald Trump și Emanuel Macron.

Sondajul, realizat de Avangarde în perioada 8–14 septembrie 2025, arată percepțiile românilor asupra direcției țării, liderilor politici internaționali, instituțiilor globale și unor teme de politică externă.

Astfel, în ceea ce privește direcția generală a țării, 70% dintre respondenți cred că România merge într-o direcție greșită, în timp ce 20% consideră că țara se află pe o direcție bună, iar 10% nu pot aprecia.

De asemenea, cei mai apreciați lideri la nivel internațional sunt: Maia Sandu – 78% încredere, Donald Trump – 67%, Emmanuel Macron – 60%, Ursula von der Leyen – 56% și Volodimir Zelensky – 57%.

La polul opus sunt Vladimir Putin – 18% încredere, Viktor Orban – 29% și Xi Jinping – 33%.

Totodată, NATO este instituția care se bucură de cea mai mare încredere, peste 74 la sută, urmat de Uniunea Europeană – 62%, ONU – 61%, Comisia Europeană și Parlamentul European – câte 57%. Pe ultimul loc se află BRICS – doar 27%.

Pe plan intern, președintele Nicușor Dan are 43% satisfacție pentru activitatea externă, față de 51% nemulțumiți, iar Ministerul Afacerilor Externe este apreciat de 38% dintre respondenți, în timp ce 51% se declară nemulțumiți.

În ceea ce privește tema unirii cu Republica Moldova 47% consideră că unirea ar trebui realizată, în timp ce 46% se opun, iar 7% nu se pot pronunța.

De asemenea, 37% cred că România nu ar trebui să se implice deloc în războiul din Ucraina, eventual doar cu sprijin umanitar, în timp ce 33% susțin o implicare mai mare, iar 26% cred că România face suficient.

La bugetul de apărare, 57% dintre români sunt de acord ca țara să aloce 5% din PIB pentru apărare, conform solicitării NATO, în timp ce 38% sunt împotrivă.

Privind posibilitatea unui atac rusesc asupra României 47% consideră că este posibil, iar 43% cred că nu.

Privind conflictul între Israel și Palestina, 38% susțin Israelul, iar 11% susțin Palestina. 41% nu se poziționează de partea niciuneia dintre tabere.

Întrebați cine este „cel mai bun prieten” al României, răspunsurile spontane au indicat: Republica Moldova – 13%, Franța – 11%, SUA – 5%, Germania – 5%, Italia – 4%. Alte țări menționate: Bulgaria, Serbia, Spania, China și Rusia.

Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1.000 de respondenți. Metoda folosită a fost CATI (interviuri telefonice), iar ca marjă de eroare a avut ±3,4% la un nivel de încredere de 95%.

Realitatea Live

22 Nov. 2026, 17:19
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
22 Nov. 2026, 17:19 // Slider //  Ana Panaguța

Şcolile din Odesa, vor trece la învăţământul la distanţă după ce atacurile ruseşti au afectat grav reţeaua electrică în ultimele zile, au anunţat duminică autorităţile, scrie tvrinfo.ro.

„În perioada 23-27 noiembrie, şcolile din Odesa vor trece la învăţământul la distanţă”, a indicat departamentul municipal de educaţie, invocând „întreruperi semnificative ale alimentării cu energie electrică, electricitate şi apă”.

Departamentul a îndemnat locuitorii să „îşi încarce telefoanele, tabletele şi laptopurile în măsura posibilului, astfel încât copiii să le poată folosi pentru învăţare”.

Duminică, furnizorul ucrainean de energie Ukrenergo a avertizat că situaţia alimentării cu energie electrică în oraşul „Odesa şi în jurul acestuia rămâne extrem de dificilă”.

„Consecinţele atacurilor ruseşti sunt majore”, a declarat compania pe reţelele de socializare, adăugând că „amploarea distrugerilor” care afectează „infrastructura cheie” face „fizic imposibilă furnizarea cantităţii necesare de energie electrică consumatorilor”.

Penele de curent care afectează Odesa şi regiunea înconjurătoare se produc în urma unei serii de bombardamente care au vizat infrastructura critică în noaptea de vineri şi până sâmbătă, Ministerul Energiei din Ucraina raportând „pagube majore”.

Din toamnă, Rusia şi-a intensificat campania de atacuri împotriva infrastructurii energetice ucrainene, în contexul în care temperaturile sunt în scădere.

Iarna trecută, astfel de bombardamente au lăsat milioane de locuinţe fără electricitate şi încălzire.

La mijlocul lunii noiembrie, directorul general al DTEK, cel mai mare furnizor privat de energie din ţară, a declarat pentru AFP că atacurile ruseşti împotriva reţelei electrice ucrainene au atins o intensitate fără precedent de la începutul invaziei din 2022.

Potrivit acestuia, Moscova căuta să „provoace o catastrofă umanitară” în marile oraşe ucrainene, în special Kiev, pe măsură ce se apropia iarna.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!