Liderii de care se bucură de cea mai mare încredere în rândul românilor sunt Maia Sandu, Donald Trump și Emanuel Macron.

Sondajul, realizat de Avangarde în perioada 8–14 septembrie 2025, arată percepțiile românilor asupra direcției țării, liderilor politici internaționali, instituțiilor globale și unor teme de politică externă.

Astfel, în ceea ce privește direcția generală a țării, 70% dintre respondenți cred că România merge într-o direcție greșită, în timp ce 20% consideră că țara se află pe o direcție bună, iar 10% nu pot aprecia.

De asemenea, cei mai apreciați lideri la nivel internațional sunt: Maia Sandu – 78% încredere, Donald Trump – 67%, Emmanuel Macron – 60%, Ursula von der Leyen – 56% și Volodimir Zelensky – 57%.

La polul opus sunt Vladimir Putin – 18% încredere, Viktor Orban – 29% și Xi Jinping – 33%.

Totodată, NATO este instituția care se bucură de cea mai mare încredere, peste 74 la sută, urmat de Uniunea Europeană – 62%, ONU – 61%, Comisia Europeană și Parlamentul European – câte 57%. Pe ultimul loc se află BRICS – doar 27%.

Pe plan intern, președintele Nicușor Dan are 43% satisfacție pentru activitatea externă, față de 51% nemulțumiți, iar Ministerul Afacerilor Externe este apreciat de 38% dintre respondenți, în timp ce 51% se declară nemulțumiți.

În ceea ce privește tema unirii cu Republica Moldova 47% consideră că unirea ar trebui realizată, în timp ce 46% se opun, iar 7% nu se pot pronunța.

De asemenea, 37% cred că România nu ar trebui să se implice deloc în războiul din Ucraina, eventual doar cu sprijin umanitar, în timp ce 33% susțin o implicare mai mare, iar 26% cred că România face suficient.

La bugetul de apărare, 57% dintre români sunt de acord ca țara să aloce 5% din PIB pentru apărare, conform solicitării NATO, în timp ce 38% sunt împotrivă.

Privind posibilitatea unui atac rusesc asupra României 47% consideră că este posibil, iar 43% cred că nu.

Privind conflictul între Israel și Palestina, 38% susțin Israelul, iar 11% susțin Palestina. 41% nu se poziționează de partea niciuneia dintre tabere.

Întrebați cine este „cel mai bun prieten” al României, răspunsurile spontane au indicat: Republica Moldova – 13%, Franța – 11%, SUA – 5%, Germania – 5%, Italia – 4%. Alte țări menționate: Bulgaria, Serbia, Spania, China și Rusia.

Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1.000 de respondenți. Metoda folosită a fost CATI (interviuri telefonice), iar ca marjă de eroare a avut ±3,4% la un nivel de încredere de 95%.

#Maia Sandu #români

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china