Maia Sandu susține că va renunța la mașina de serviciu, atunci când va face campanie electorală. Viitoarea candidată la prezidențiale, care actualmente exercită și funcția de șefă de stat, nu poate degreva din funcție, însă a precizat în cadrul emisiunii „În profunzime” de la PROTV că nu va efectua vizite și nu va avea întrevederi oficiale înainte de alegeri.

Totodată, Maia Sandu a punctat că funcționarii din echipa sa, care se vor ocupa de campania electorală, vor degreva din funcție, astfel încât să fie evitate acuzațiile cu referire la utilizarea resursei administrative.

„Pe perioada de campanie, pentru activitățile de campanie, voi folosi altă mașină decât mașina de serviciu. Voi limita acțiunile publice, care ar putea fi văzute a acțiuni pe care le folosesc în scop electoral, inclusiv vizite oficiale. În momentul în care începe campanie, este de bun simț să întreprindem toate măsurile. Echipa care va lucra cu mine va degreva din funcție. O să depun eforturile, ca să nu existe conflicte și să nu fie interpretat că îmi folosesc funcția pentru campanie”, a spus Sandu.

Cu referire la sprijinul acordat de către Partidul Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu a punctat că decizia de a o susține la alegeri și a crea un grup de inițiativă nu contravine legii, chiar dacă în calitate de președintă nu poate fi membră a formațiunii.

„Nu sunt membru PAS; pentru că legea nu îmi permite. (…) Este absolut legală decizia PAS de a crea un grup de inițiativă care să mă sprijine la colectarea semnăturilor și în această campanie. Am nevoie de sprijinul mai multor oameni, ca să reușesc. Nu faci de unul singur activitate atât de serioasă, ca să ajungi la cetățeni și să îi convingi să îți acorde sprijinul”, a conchis Sandu.

Amintim că, grupul de inițiativă care o susține pe candidată a depus la Comisia Electorală Centrală (CEC) listele de subscripție pe 6 august 2024. Autoritatea are 7 zile la dispoziție pentru a verifica semnăturile colectate și setul de acte prezentat, apoi va emite decizia privind înregistrarea sau refuzul de a o înscrie pe Maia Sandu drept concurent electoral.

Alegeri 2024: Grupul de inițiativă care o susține pe Maia Sandu a dus listele de subscripție la CEC

#alegeri #intrevederi #Maia Sandu #masina de serviciu #vizite

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.