Președinta Maia Sandu, comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, și premierul Alexandru Munteanu vor deschide oficial Conferința de Investiții UE-Moldova, care va avea loc pe 4 iunie la Chișinău. Anunțul a fost făcut de Agenția de Investiții a Republicii Moldova într-o postare publicată pe LinkedIn.

Evenimentul va reuni reprezentanți ai mediului de afaceri, oficiali europeni, instituții financiare și factori de decizie pentru discuții despre potențialul investițional al Republicii Moldova și integrarea țării în lanțurile valorice europene.

Printre speakerii anunțați la conferință se numără vicepremierul și ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, guvernatoarea BNM, Anca Dragu, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, președinta Moldova HiTech Park, Doina Nistor, dar și reprezentanți ai companiilor și instituțiilor europene din domeniile energiei, tehnologiei și investițiilor.

Potrivit organizatorilor, conferința are loc și în contextul apelului lansat de Comisia Europeană pentru exprimarea interesului privind investițiile în Republica Moldova. În prima etapă au fost deja depuse 45 de propuneri de proiecte.

Acestea vizează domenii precum energia și sursele regenerabile, industria agroalimentară, digitalizarea, transportul și logistica.

În cadrul evenimentului vor avea loc discuții la nivel înalt, mese rotunde, sesiuni sectoriale de pitching și întâlniri B2B.

Conferința UE-Moldova este organizată de Guvernul Republicii Moldova și Comisia Europeană, cu sprijinul Agenției de Investiții și al Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Conferința de Investiții UE–Moldova #Maia Sandu #Marta Kos

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.