Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA), Vladimir Bolea, ar organiza joi, 14 septembrie curent, o întâlnire cu circa 90 de agricultori „pe subiecte ce țin de domeniul cerealelor, procesarea materiei prime, măsuri noi de sprijinal producătorilor agricoli și impozit unic în agricultură”. Ar urma să fie prezentă și președinta Maia Sandu. Despre asta anunță Asociația Forța Fermierilor, într-un comunicat de presă. Precizăm că deocamdată, oficial, nu s-a anunțat despre această întrevedere.

„Asociația Forța Fermierilor ocazional a aflat că Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare organizează joi, 14 septembrie, întâlnire cu agricultorii… Organizația noastră nu a primit invitație la această întrunire, la care urmează să participe și doamna Sandu, chiar dacă asociația cunoaște detaliat problemele actuale pe piața cerealelor și oleaginoaselor, dispune de mai multă statistică a cheltuielilor și prețurilor la culturile de câmp, a inițiat acordareacompensațiilor producătorilor de cereale în situația de criză, a propus programul de industrializare la scară mică în zonele rurale și are experiență vastă în promovarea conceptului unificării impozitării în sectorul agrar.

Nu cunoaștem după care principiu au fost selectați participanții la întâlnire, întrucât nici direcțiile agricole raioanele nu au fost anunțate, și nu înțelegem de ce la ședința respectivă sunt chemați doar 80-90 de fermieri”, se arată în comunicatul asociației.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În același comunicat, Forța Fermierilor mai scrie că „regretă poziția foarte ciudată a Ministerului Agriculturii în contextul organizării acestei ședințe și neglijării organizației noastre”.

„Avem suspeciuni că întâlnirea cu numărul limitat de producători agricoli se face doar pentru bifa statistică și riscă să aibă un caracter de показуха pentru șefa statului.

În opinia noastră, la aceasta întrunire e nevoie de spus franc că în prezent are loc procesul distrugerii masive a agricultorilor micro, mici și mijlocii cu concursul autorităților statale abilitate, care nu vor să aplice pentru salvarea agricultorilor mici și mijlocii măcar măsurile, care nu necesita cheltuieli bugetare. Astfel sunt facilitați câteva agroholdinguri, care așteaptă cu nerăbdarei nsolvența fermierilor de la sate.

Foarte mulți agricultori consideră că conducerea ministerului ar trebui să-și asume o bună parte de vină pentru actualul dezastru în domeniul cerealelor și oleaginoaselor, care ar fi putut anticipat, mai ales că din toamna 2022 Forța Fermierilor a venit cu mai multe semnale de alarmă și propuneri concrete. Totodată, guvernul este obligat să vină imediat cu soluții rapide, care pot ajuta miilor de agricultori micro, mici și mijlociisă evite falimentul și care nu odată a propus organizația noastră”, se mai arată în mesajul agricultorilor.

Asociația Forța Fermierilor mai anunță că intenționează, în cel mai scurt timp, să organizeze Congresul Agricultorilor cu participarea masivă a producătorilor agricoli, la care „vom analiza detaliat degradarea sectorului agrar în perioada 2022-2023, vom formula poziția civică a agricultorilor în raport cu guvernul sau unor demnitari de stat și vom veni din nou cu soluții, care vom promova cu toate metodele legale”.

#agricultori #Forta Fermierilor #ministrul Bolea

După votul din Guvern, premierul Vasile Tofan a venit marți, 22 septembrie, în Parlamentul Republicii Moldova pentru a cere instituirea stării de urgență în sectorul energetic și hidrologic pentru 60 de zile începând cu data de 26 septembrie.

„Acum două luni eram în acest parlament, la această tribună și vă rugam să ne dați un vot de încredere. Astăzi este a doua oară când sunt aici, mi-aș fi dorit să fiu în alte circumstanțe, dar și astăzi venim aici pentru a cere un vot de încredere, pentru a susține propunerea de a declara pentru 60 de zile starea de urgență în sectoarele energetic și hidrologică”.

„Prefer să venim astăzi în Parlament, să explicăm transparent riscurile și să fim pregătiți, decât să ajungem în ianuarie într-o situație în care avem nevoie de aceste instrumente și nu le avem la dispoziție. Sper ca peste 60 de zile să putem spune că multe dintre aceste instrumente – ideal toate, nici nu a fost nevoie să fie folosite. Asta ar fi rezultatul cel mai bun. Dar pregătirea pentru o criză nu începe atunci când se stinge lumina, se oprește pompa sau dispare motorina de la stație. Începe atunci când criza nu a lovit încă în plină forță – începe astăzi. De aceea, Guvernul solicită sprijinul Parlamentului pentru declararea stării de urgență în sectoarele energetic și hidrologic”, mai explică premierul Tofan.

Urmăriți ședința Parlamentului în direct pe RLIVE.MD sau Realitatea TV.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, șefa statului a declarat anterior că Republica Moldova se confruntă cu riscuri atât în ceea ce privește aprovizionarea cu energie, cât și situația resurselor de apă. Potrivit Maiei Sandu, țara este puternic dependentă de importuri, iar pe piețele internaționale au crescut prețurile și au apărut probleme de aprovizionare.

Prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro pentru un MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.

Maia Sandu a menționat și perturbările rutelor internaționale de transport al gazelor lichefiate, inclusiv situația din strâmtorile Hormuz și Bab al-Mandab, precum și atacurile asupra infrastructurii petroliere din regiune.

O altă problemă este situația hidrologică. Potrivit președintei, aportul de apă în lacul de acumulare Novodnestrovsk a ajuns la un nivel foarte scăzut. În perioada 1–20 septembrie, debitul de intrare a fost, în medie, de 23 de metri cubi pe secundă, față de aproximativ 100–120 de metri cubi pe secundă în mod obișnuit pentru această perioadă.

În același timp, Republica Moldova și-a majorat capacitatea de producere a energiei din surse regenerabile. Potrivit șefei statului, ponderea acesteia în consumul total a crescut de la 3% la aproximativ 22%, iar capacitatea de stocare a ajuns la 210 MWh. Pentru acoperirea orelor de vârf ar fi necesară însă o capacitate de 600–1.000 MWh.

În urma ședinței CNS, autoritățile au stabilit mai multe măsuri pentru pregătirea sezonului rece. Printre acestea se numără elaborarea unor planuri pentru diferite scenarii de criză, asigurarea capacităților de import și a unor rute alternative pentru energia electrică, precum și utilizarea, în regim de urgență, a interconexiunilor de 110 kV cu România.

De asemenea, autoritățile vor urmări maximizarea capacității comerciale la frontiera dintre România și Republica Moldova și vor crea rezerve de echipamente și piese de schimb pentru intervenții în cazul unor avarii. Sunt prevăzute și asigurarea stocurilor necesare de gaze, precum și constituirea treptată a unor stocuri de urgență de produse petroliere.

În prezent, în Republica Moldova este instituită stare de alertă în sectorul energetic și în domeniul hidrologic. Măsura a fost prelungită recent cu 30 de zile, pe fondul riscurilor energetice și al secetei.

Pentru sezonul rece 2026–2027, Guvernul a aprobat anterior un plan care include 52 de măsuri și scenarii pentru asigurarea continuității aprovizionării cu energie electrică, gaze, energie termică și produse petroliere.