Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA), Vladimir Bolea, ar organiza joi, 14 septembrie curent, o întâlnire cu circa 90 de agricultori „pe subiecte ce țin de domeniul cerealelor, procesarea materiei prime, măsuri noi de sprijinal producătorilor agricoli și impozit unic în agricultură”. Ar urma să fie prezentă și președinta Maia Sandu. Despre asta anunță Asociația Forța Fermierilor, într-un comunicat de presă. Precizăm că deocamdată, oficial, nu s-a anunțat despre această întrevedere.

„Asociația Forța Fermierilor ocazional a aflat că Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare organizează joi, 14 septembrie, întâlnire cu agricultorii… Organizația noastră nu a primit invitație la această întrunire, la care urmează să participe și doamna Sandu, chiar dacă asociația cunoaște detaliat problemele actuale pe piața cerealelor și oleaginoaselor, dispune de mai multă statistică a cheltuielilor și prețurilor la culturile de câmp, a inițiat acordareacompensațiilor producătorilor de cereale în situația de criză, a propus programul de industrializare la scară mică în zonele rurale și are experiență vastă în promovarea conceptului unificării impozitării în sectorul agrar.

Nu cunoaștem după care principiu au fost selectați participanții la întâlnire, întrucât nici direcțiile agricole raioanele nu au fost anunțate, și nu înțelegem de ce la ședința respectivă sunt chemați doar 80-90 de fermieri”, se arată în comunicatul asociației.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În același comunicat, Forța Fermierilor mai scrie că „regretă poziția foarte ciudată a Ministerului Agriculturii în contextul organizării acestei ședințe și neglijării organizației noastre”.

„Avem suspeciuni că întâlnirea cu numărul limitat de producători agricoli se face doar pentru bifa statistică și riscă să aibă un caracter de показуха pentru șefa statului.

În opinia noastră, la aceasta întrunire e nevoie de spus franc că în prezent are loc procesul distrugerii masive a agricultorilor micro, mici și mijlocii cu concursul autorităților statale abilitate, care nu vor să aplice pentru salvarea agricultorilor mici și mijlocii măcar măsurile, care nu necesita cheltuieli bugetare. Astfel sunt facilitați câteva agroholdinguri, care așteaptă cu nerăbdarei nsolvența fermierilor de la sate.

Foarte mulți agricultori consideră că conducerea ministerului ar trebui să-și asume o bună parte de vină pentru actualul dezastru în domeniul cerealelor și oleaginoaselor, care ar fi putut anticipat, mai ales că din toamna 2022 Forța Fermierilor a venit cu mai multe semnale de alarmă și propuneri concrete. Totodată, guvernul este obligat să vină imediat cu soluții rapide, care pot ajuta miilor de agricultori micro, mici și mijlociisă evite falimentul și care nu odată a propus organizația noastră”, se mai arată în mesajul agricultorilor.

Asociația Forța Fermierilor mai anunță că intenționează, în cel mai scurt timp, să organizeze Congresul Agricultorilor cu participarea masivă a producătorilor agricoli, la care „vom analiza detaliat degradarea sectorului agrar în perioada 2022-2023, vom formula poziția civică a agricultorilor în raport cu guvernul sau unor demnitari de stat și vom veni din nou cu soluții, care vom promova cu toate metodele legale”.

#agricultori #Forta Fermierilor #ministrul Bolea

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.