Moldova Agroindbank lansează în premieră programul de internship „Stagii de practică cu remunerare”. Inițiativa derivă din noile obiective strategice stabilite de bancă pentru următorii ani și urmărește să atragă și să integreze tinerii pe piața muncii, în cadrul departamentelor MAIB, oferindu-le oportunitatea să învețe de la cei mai buni mentori din domeniul economic-financiar, să primească burse pentru perioada stagiului și, ulterior, să fie angajați în diverse subdiviziuni ale băncii.

Proiectul startează în luna septembrie curent și se va desfășura pe o perioadă de șase luni consecutive. În cadrul internshipului sunt invitați să participe:

studenții anului III și IV de studiu, ciclul I licență, studii cu frecvență la zi;
studenții anului I și II de studiu, program de masterat, studii cu frecvență la zi;
studenții ultimului an de studii din cadrul Centrului de Excelență în Economie și Finanțe.

„În fiecare an primim cu brațele deschide zeci de tineri dornici să realizeze practica de specialitate în cadrul băncii și să deprindă cele mai bune practici de la specialiștii noștri cu experiență, iar acest lucru nu poate decât să ne bucure. Din acest motiv, am decis să lansăm un proiect care să-i motiveze să ne pășească pragul în număr și mai mare. Programul de internship le va oferi posibilitatea să lucreze cot la cot alături de colaboratorii MAIB, să descopere secretele meseriei și să aplice cunoștințele însușite la universitate. Iar pentru toate aceste avantaje vor primi și o bursă lunară”, a declarat Svetlana Bodaci, Director HR.

Pe lângă experiența practică alături de mentori, studenții vor fi integrați în cadrul unui program de instruiri. În calitate de traineri vor fi invitați atât reprezentanți ai departamentelor MAIB, cât și specialiști externi. Programul de stagiu va fi organizat a câte 3-4 ore zilnic, ceea ce le va permite studenților să combine activitatea la bancă cu orele de studiu de la universitate.

Concursul de înscriere în program va fi lansat la începutul lunii august. La selectarea tinerilor participanți se va lua în calcul inclusiv reușita academică, prezentarea în cadrul interviului și rezultatele sarcinii propuse spre realizare. Detaliile despre desfășurarea etapelor de selecție vor fi anunțate pe site-ul și paginile de social media ale băncii.

Încheierea programului de internship va fi marcat de pregătirea și prezentarea unor proiecte de grup. Cel mai bun proiect va fi prezentat Echipei de management a băncii.

Angajarea studenților în cadrul băncii este posibilă și în prezent. Tinerii sunt încurajați să expedieze CV-ul personal şi/sau scrisoarea de intenţie la adresa student@maib.md, indicând domeniul sau funcţia de care sunt interesaţi. Posibilităţile de angajare sunt disponibile atât cu program redus, cât şi cu program întreg, în funcţie de orarul de studii.

Împreună la Nivelul Următor!

Despre MAIB

Moldova Agroindbank, banca comercială nr.1 în Republica Moldova, se regăsește în topul preferințelor de angajare ale absolvenților universitari, conform studiului „Percepția brandului angajatorului și aspirațiile de carieră ale absolvenților din Republica Moldova”. Totodată, MAIB este considerată de studenții absolvenți ai universităților din Republica Moldova cel mai bun angajator, fiind cel mai cunoscut brand de angajator din 12 companii propuse studenților spre alegere.

Banca încurajează an de an succesele studenților din Republica Moldova. Performanțele și meritocrația sunt înalt apreciate în cadrul proiectului „Burse pentru Viitorul Tău”, implementat în parteneriat cu Centrul de Informaţii Universitare, Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării şi Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale. În ultimii 7 ani, MAIB a premiat peste 270 de tineri studioși. Credem în capacitățile tinerilor din țara noastră și îi încurajăm să crească profesional acasă, în Republica Moldova!

#MAIB

Europa se încălzește mai repede decât orice alt continent, iar efectele crizei climatice sunt tot mai grave: numai în această vară, valurile de căldură au provocat zeci de mii de decese. Fenomenul este amplificat de modificarea tiparelor meteorologice, încălzirea accelerată a Arcticii, reducerea stratului de zăpadă și scăderea poluării aerului, scrie The Guardian.

Întreaga planetă se încălzește, deoarece emisiile de carbon generate de arderea combustibililor fosili rețin tot mai multă căldură în atmosferă. Europa se încălzește însă de aproape două ori mai repede decât media globală. În prezent, temperatura medie de pe continent este cu 2,5 grade Celsius mai ridicată decât înainte de utilizarea pe scară largă a combustibililor fosili.

La nivel mondial, creșterea medie este de 1,4 grade Celsius. De la jumătatea anilor ’90, temperaturile din Europa au crescut cu 0,56 grade Celsius pe deceniu. Prin comparație, ritmul încălzirii a fost de 0,42 grade Celsius pe deceniu în America de Nord, de 0,36 grade Celsius în Africa și de 0,27 grade Celsius în America de Sud, transmite Digi24.

Tiparele meteorologice ale Europei s-au schimbat

Uscatul se încălzește mai ușor decât oceanele vaste și adânci, motiv pentru care temperaturile cresc mai repede pe continente decât pe mări. În Europa, modificarea circulației atmosferice a favorizat apariția unor valuri de căldură estivale mai frecvente și mai intense. Un exemplu este valul de căldură fără precedent din iunie 2026, când o masă uriașă de aer fierbinte a rămas blocată deasupra continentului sub o „cupolă de căldură”.

Oamenii de știință cercetează în continuare rolul încălzirii globale în modificarea circulației atmosferice, însă existența unei legături între cele două fenomene pare din ce în ce mai probabilă. „Observăm schimbări semnificative din punct de vedere statistic în distribuția presiunii atmosferice la suprafață și în alți indicatori ai circulației atunci când analizăm tendințele din ultimii 40 de ani sau chiar mai mult.

La această scară de timp, este mai probabil ca aceste schimbări să fie asociate crizei climatice decât variabilității naturale”, a explicat Samantha Burgess, de la Serviciul Copernicus privind Schimbările Climatice al Uniunii Europene. Aceste modificări ar putea avea legătură cu schimbarea curentului-jet, un flux rapid de aer de la mare altitudine, care influențează puternic vremea din Europa și este, la rândul său, afectat de creșterea temperaturilor.

Încălzirea accelerată a Arcticii influențează Europa

Arctica este regiunea planetei care se încălzește cel mai rapid. Gheața albă reflectă în mod normal cea mai mare parte a luminii solare înapoi în spațiu, însă se topește într-un ritm accelerat. Apa mai întunecată a oceanului, rămasă expusă după topirea gheții, absoarbe mult mai multă căldură. Creșterea temperaturii accelerează apoi topirea gheții, alimentând un cerc vicios. Influența acestui fenomen este resimțită puternic în Europa, deoarece o parte semnificativă a continentului se află relativ aproape de regiunea arctică.

Suprafața acoperită de zăpadă s-a redus considerabil

În trecut, cea mai mare parte a Europei era acoperită de zăpadă în timpul iernii. La fel ca gheața marină din Arctica, zăpada reflecta lumina soarelui și contribuia la menținerea unor temperaturi mai scăzute. Criza climatică reduce însă suprafețele acoperite de zăpadă. În martie 2025, stratul de zăpadă din Europa se întindea pe aproximativ 1,3 milioane de kilometri pătrați, cu 31% sub media perioadei 1991–2020. Suprafața pierdută este comparabilă cu teritoriile Franței, Italiei, Germaniei, Elveției și Austriei luate împreună. A fost a treia cea mai redusă întindere a stratului de zăpadă de la începutul măsurătorilor, în 1983.

Aerul mai curat face mai vizibil efectul emisiilor de carbon

Reducerea poluării aerului în Europa reprezintă un progres important, în condițiile în care aceasta provoacă anual milioane de decese la nivel mondial. Totuși, aerul mai curat face mai evident efectul creșterii concentrației de dioxid de carbon din atmosferă. Particulele poluante pot reflecta razele Soarelui fie direct, fie prin favorizarea formării norilor, împiedicând astfel o parte din căldură să ajungă la sol. Un număr mai mic de particule înseamnă că este reflectată mai puțină radiație solară, iar efectul căldurii reținute de gazele cu efect de seră devine mai puternic.

Reducerea poluării ar putea avea legătură și cu intensificarea blocajelor atmosferice, care mențin pentru perioade mai lungi aceleași condiții meteorologice deasupra unei regiuni. Cercetătorii nu pot stabili deocamdată în ce măsură contribuie fiecare dintre cei patru factori la încălzirea accelerată a Europei, însă speră să prezinte o estimare anul viitor. „Ceea ce putem spune este că importanța fiecărui factor variază în funcție de anotimp. Influența încălzirii Arcticii este importantă toamna și iarna, iar schimbările circulației atmosferice produse de la sfârșitul anilor ’70 au o semnificație statistică mai mare vara”, a precizat Burgess.

Reducerea poluării aerului este mai pronunțată iarna, în special ca urmare a scăderii utilizării cărbunelui pentru încălzirea locuințelor. Tot în sezonul rece se resimt și efectele reducerii stratului de zăpadă. În ultimele decenii, încălzirea din timpul iernii a fost cea mai accentuată în nordul Europei, în timp ce vara temperaturile au crescut cel mai mult în sud-estul continentului.

Costurile crizei climatice ating „niveluri de urgență națională”

Încălzirea accelerată provoacă tot mai multe decese și intensifică incendiile de vegetație și seceta. Surplusul de căldură acumulat în sistemul climatic amplifică, de asemenea, furtunile, ploile torențiale și inundațiile.

Aceste fenomene afectează profund viața oamenilor și activitățile economice de pe întregul continent și vor continua să se agraveze până când emisiile nete vor fi reduse la zero. Sunt necesare atât reducerea rapidă a emisiilor de dioxid de carbon, cât și adoptarea unor măsuri urgente pentru protejarea populației. „Costurile îngrozitoare ale acestei crize climatice – atât cele umane, cât și cele economice – ating acum niveluri de urgență națională.

Este clar ce trebuie făcut: să renunțăm mai repede la cărbune, petrol și gaze, să dezvoltăm energia regenerabilă și să protejăm oamenii”, a declarat la sfârșitul lunii iulie Simon Stiell, șeful ONU pentru climă.