Majorările salariale prevăzute în noua lege a salarizării nu vor intra în vigoare de la 1 septembrie. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, care a explicat că Guvernul trebuie să revizuiască proiectul în funcție de impactul politicii fiscale și de resursele disponibile în buget.

În cadrul emisiunii „Cabinetul din Umbră” de la Jurnal TV, șefa statului a explicat că, după clarificarea politicii fiscale, Executivul urmează să estimeze veniturile suplimentare pe care aceasta le va genera și să le compare cu costurile implementării legii salarizării.

„Nu cred că se reușește de la 1 septembrie, pentru că suntem în august. Acum s-au clarificat lucrurile în raport cu politica fiscală și o să vedem care sunt resursele estimate de Guvern și cum acestea se compară cu costul legii salarizării. Cheltuielile și veniturile trebuie să coincidă”, a declarat Maia Sandu.

Potrivit președintei, este posibil ca Guvernul să opereze modificări asupra proiectului de lege pentru a-l aduce în concordanță cu posibilitățile bugetare.

Maia Sandu și-a exprimat însă speranța că majorările salariale vor fi implementate cât mai curând, chiar dacă nu vor intra în vigoare la începutul lunii septembrie.

„Nu cred că va fi de la 1 septembrie această majorare, dar sper totuși să fie mai devreme decât mai târziu”, a spus șefa statului.

Președinta a precizat că nu poate avansa un termen exact, subliniind că elaborarea și ajustarea proiectului țin de responsabilitatea Guvernului. Ea s-a declarat convinsă că Executivul va face modificările necesare în următoarele săptămâni, iar după revenirea Parlamentului din vacanță proiectul legii salarizării va fi inclus pe agenda Legislativului.

Anterior, premierul Vasile Tofan a anunțat că proiectul noii legi privind salarizarea în sectorul bugetar urmează să fie supus consultărilor publice în luna septembrie. Potrivit șefului Executivului, reforma are drept obiectiv creșterea transparenței în stabilirea salariilor și reducerea discrepanțelor de remunerare dintre angajații care ocupă funcții similare. Totodată, Guvernul urmează să definitiveze proiectul în funcție de impactul politicii fiscale și de resursele bugetare disponibile.

Noua lege a salarizării, tot mai aproape: Guvernul o trimite în consultări publice în septembrie

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#legea salarizarii #Maia Sandu

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.