Majorările salariale prevăzute în noua lege a salarizării nu vor intra în vigoare de la 1 septembrie. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, care a explicat că Guvernul trebuie să revizuiască proiectul în funcție de impactul politicii fiscale și de resursele disponibile în buget.

În cadrul emisiunii „Cabinetul din Umbră” de la Jurnal TV, șefa statului a explicat că, după clarificarea politicii fiscale, Executivul urmează să estimeze veniturile suplimentare pe care aceasta le va genera și să le compare cu costurile implementării legii salarizării.

„Nu cred că se reușește de la 1 septembrie, pentru că suntem în august. Acum s-au clarificat lucrurile în raport cu politica fiscală și o să vedem care sunt resursele estimate de Guvern și cum acestea se compară cu costul legii salarizării. Cheltuielile și veniturile trebuie să coincidă”, a declarat Maia Sandu.

Potrivit președintei, este posibil ca Guvernul să opereze modificări asupra proiectului de lege pentru a-l aduce în concordanță cu posibilitățile bugetare.

Maia Sandu și-a exprimat însă speranța că majorările salariale vor fi implementate cât mai curând, chiar dacă nu vor intra în vigoare la începutul lunii septembrie.

„Nu cred că va fi de la 1 septembrie această majorare, dar sper totuși să fie mai devreme decât mai târziu”, a spus șefa statului.

Președinta a precizat că nu poate avansa un termen exact, subliniind că elaborarea și ajustarea proiectului țin de responsabilitatea Guvernului. Ea s-a declarat convinsă că Executivul va face modificările necesare în următoarele săptămâni, iar după revenirea Parlamentului din vacanță proiectul legii salarizării va fi inclus pe agenda Legislativului.

Anterior, premierul Vasile Tofan a anunțat că proiectul noii legi privind salarizarea în sectorul bugetar urmează să fie supus consultărilor publice în luna septembrie. Potrivit șefului Executivului, reforma are drept obiectiv creșterea transparenței în stabilirea salariilor și reducerea discrepanțelor de remunerare dintre angajații care ocupă funcții similare. Totodată, Guvernul urmează să definitiveze proiectul în funcție de impactul politicii fiscale și de resursele bugetare disponibile.

Noua lege a salarizării, tot mai aproape: Guvernul o trimite în consultări publice în septembrie

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#legea salarizarii #Maia Sandu

Meta va plăti aproximativ 17,1 miliarde de dolari pentru a închide unul dintre cele mai ample litigii din Statele Unite privind siguranța copiilor pe internet. Acordul a fost acceptat de 47 de state americane, Districtul Columbia și mai multe teritorii și vine după o serie de înfrângeri suferite de companie în instanță.

În cadrul înțelegerii, compania care deține Instagram și Facebook s-a angajat nu doar să achite o sumă uriașă, ci și să introducă noi măsuri pentru protejarea utilizatorilor adolescenți.

Printre modificările anunțate se numără limitarea utilizării Instagram și Facebook de către adolescenți la două ore pe zi, oprirea funcției de derulare infinită și restricționarea utilizării platformelor în intervalul 00:00–06:00. De asemenea, notificările vor fi dezactivate în timpul orelor de școală, între 08:00 și 15:00.

Înțelegerea a fost negociată de noul director juridic al Meta, C.J. Mahoney, cu aprobarea personală a lui Mark Zuckerberg. Compania a încercat astfel să evite un proces federal de amploare în California, unde mai multe state susțineau că produsele Meta au fost concepute într-un mod care poate crea dependență și poate afecta sănătatea și siguranța copiilor.

Meta, presată de mai multe înfrângeri în instanță

Presiunea asupra companiei a crescut după ce Meta a pierdut două procese importante în luna martie. Într-unul dintre cazuri, compania a fost acuzată că platformele sale au contribuit la problemele de sănătate mintală ale utilizatorilor tineri. Ulterior, pe 10 august, o curte federală de apel a respins încercarea Meta de a bloca procesele invocând protecția oferită de Secțiunea 230 din legislația americană și Primul Amendament.

În procesul de la Oakland, statele solicitau penalități care puteau ajunge la aproximativ 200 de miliarde de dolari, precum și modificări ale platformelor. În cele din urmă, cele 47 de state participante au acceptat acordul. Texasul, care nu s-a alăturat inițial înțelegerii, a ajuns ulterior la un acord separat cu Meta, în valoare de aproximativ un miliard de dolari, însoțit de măsuri similare pentru protecția tinerilor.

Meta se confruntă însă în continuare cu mii de alte procese intentate de adolescenți, familii și districte școlare. Un alt proces major este programat pentru luna octombrie, în California. Compania susține că are în continuare încredere că poate câștiga aceste litigii.