Oamenii de știință de la Facultatea de Medicină a Universităţii George Washington din Statele Unite ale Americii şi cei de la ConsumerLab.com au constatat că 70 din cele 72 de produse care conţin cacao şi pe care le-au analizat se aflau sub limitele stabilite de Agenţia americană pentru alimente şi medicamente (FDA) privind contaminarea cu plumb.

Totuși, atunci când au fost utilizate limitele mai stricte, stabilite de statul California, 31 din cele 72 de produse testate au depăşit limitele pentru plumb, în timp ce 13 din 37 au depăşit limitele pentru cadmiu, scrie adevarul.ro.

Cercetătorii au punctat că rezultatele studiului lor au arătat că produsele ar putea să nu prezinte un risc pentru sănătate atunci când sunt consumate ca porţii unice, însă porţiile mai mari ar putea depăşi limitele stricte stabilite în California printr-o lege cunoscută sub numele de Prop 65

În context, cantitatea zilnică recomandată pentru ciocolată este de aproximativ 30 grame până la 60 grame (pentru cei în cazul cărora produsul este nu este contraindicat).

„Dacă produsele contaminate, în ansamblu, sunt consumate în cantităţi mici şi rar de către majoritatea oamenilor, este posibil ca aceşti agenţi de contaminare să nu reprezinte o problemă de sănătate publică”, se arată în acest studiu, care se încheie cu un apel la mai multe teste ale produselor de consum.

Autorii cercetării avertizează că, dacă multe astfel de produse sunt consumate în mod regulat de către consumatorul mediu, „expunerea la aditivi poate constitui o problemă de sănătate publică”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Precizăm că, produsele testate în cadrul acestei cercetări de lungă durată au fost analizate pentru o potenţială contaminare cu metale grele, precum plumb, cadmiu şi arsenic, în patru loturi diferite în 2014, 2016, 2019 şi 2022.

#avertisment #ciocolata #metale grele #specialisti

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.