UNICEF și Primăria Chișinău au deschis un centru maternal pentru a oferi servicii calitative de protecție pentru mamele și copiii în situații vulnerabile.

Mamele și copiii din Moldova, inclusiv familiile refugiate din Ucraina, care se află în situații de risc de violență și exploatare, precum și în situații diverse de dificultate, au acces la un nou spațiu sigur unde pot beneficia de servicii de protecție, consiliere, asistență medicală și incluziune socială. Mai exact, astăzi, au fost deschise ușile unui centru maternal în Chișinău, proiect dezvoltat de Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF) în parteneriat cu Primăria Municipiului Chișinău și cu suportul generos al Guvernului Franței.

În premieră, de serviciile specializate vor beneficia și mamele cu trei și mai mulți copii, cu vârsta cuprinsă între 7 și 18 ani. Capacitatea centrului este de a acomoda șapte mame și 13 copii în același timp pentru o perioadă de șase luni, cu posibilitatea de extindere.

„Când vorbim despre siguranța și bunăstarea copiilor, aceasta trebuie să fie întotdeauna o prioritate absolută. Cu această convingere, Primăria municipiului Chișinău, în parteneriat cu UNICEF Moldova, a demarat acest proiect deosebit, serviciu social – Centrul maternal de plasament pentru cuplul mamă-copil cu vârsta mai mare de șase ani. Centru va funcționa în subordinea Direcției Generale pentru Protecția Drepturilor Copilului pentru a oferi un mediu sigur și susținător pentru mame și copii”, spune primarul general al municipiului Chișinău, Ion Ceban.

Echipa centrului maternal este formată din psihologi, asistenți sociali pedagogi sociali și alt personal de suport, care vor lucra împreună pentru a se asigura că mamele și copiii în situații vulnerabile primesc sprijinul de care au nevoie pentru a se recupera și reveni la un mod de viață sănătos.

„Acest serviciu este unic, deoarece nu există limitări de vârstă sau a numărului de copii, care pot fi plasați împreună cu mama lor. UNICEF recunoaște că lupta împotriva violenței în bază de gen necesită o strategie cuprinzătoare care să acorde prioritate accesului la servicii, încurajând, în același timp, un mediu de protecție pentru femei și copii. Apreciem parteneriatul cu Primăria Chișinău și cu Direcția Generală pentru Protecția Drepturilor Copilului, fiind convinși că activitatea pe care o desfășurăm împreună are un impact major asupra bunăstării și protecției copiilor, adolescenților și femeilor din Moldova”, menționează Reprezentanta UNICEF în Republica Moldova, Maha Damaj.

„Este o prioritate comună pentru Franța și partenerii săi să asigure accesul la servicii calitative de protecție și la alte servicii esențiale pentru copii și femei, ceea ce reprezintă o provocare crucială la nivel mondial. În acest context, aș dori să felicit proiectele comune ale UNICEF și Primăria Chișinău, implementate cu sprijinul Franței. Aceasta a dus la înființarea a patru locuințe sociale asistate pentru copii și tineri în situații de risc, dezvoltarea unui program de asistență parentală profesionistă și deschiderea a zece centre de zi pentru copii și familii. Acestea sunt realizări majore și concrete”, spune Ambasadorul Republicii Franceze în Republica Moldova, Graham Paul.

Înființarea centrul maternal de plasament din Chișinău se numără printre obiectivele incluse în cadrul Memorandumului de înțelegere încheiat între UNICEF și Primăria Municipiului Chișinău, care prevede îmbunătățirea serviciilor de protecție a copiilor și tinerilor din Chișinău, inclusiv refugiații din Ucraina. Până în prezent, în urma semnării Memorandumului de Înțelegere și cu suportul Guvernului Franței, UNICEF și Primăria Chișinău au înființat patru locuințe sociale asistate pentru copiii și tinerii în situații de risc, au dezvoltat programul de asistență parentală profesionistă și au deschis zece centre de zi pentru copii și familii.

#Centrul Maternal Chișinău #copii #mame #situație vulnerabilă #UNICEF

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.