Mandatul de arest la domiciliu al ex-deputatei Violeta Ivanov, prelungit cu încă 30 de zile

Ex-deputata transfugă Violeta Ivanov, învinuită de îmbogățire ilicită, rămâne în arest la domiciliu pentru un termen de încă 30 de zile. Decizia a fost luată de magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, la 18 februarie curent.

Informația a fost confirmată pentru Realitatea.md de către Mariana Cherpec, responsabilă de comunicare din cadrul Procuraturii Generale.

„Demersul procurorului anticorupție s-a examinat la 18.02.2022. Prin încheierea judăcatorului de instrucție din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 18.02.2022, s-a dispus prelungirea măsurii preventive sub formă de arest la domiciliu aplicată în privința ex-deputatei Violeta Ivanov, pe un termen de 30 zile. Decizia instanței este cu drept de recurs la Curtea de Apel Chișinau în termen de 3 zile”, a declarat Mariana Cherpec.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea.md amintește că, vineri, 4 februarie, fosta deputată Violeta Ivanov a fost plasată în arest preventiv, în izolatorul CNA pentru 20 de zile.

Ulterior, la data de 10 februarie, ex-deputatei, Violeta Ivanov, suspectată într-un dosar de îmbogățire ilicită, i-a fost schimbată măsura preventivă. Aceasta a fost plasată în arest la domiciliu.

La data de 21 februarie, Procuratura Anticorupție a emis o notă informativă în care a menționat că, Violeta Ivanov, Vladimir Vitiuc, Anatolie Zagarodnîi și Artur Reșetnicov au fost recunoscuți în calitate de bănuiți pentru coruperea altor deputați din Parlamentul Republicii Moldova.

Potrivit instituției, pe lângă faptul că sunt acuzați de îmbogățire ilicită, în privința celor patru a fost pornită suplimentar urmărirea penală în care sunt bănuiți de coruperea colegilor săi pentru a-i determina să părăsească fracțiunea parlamentară din care făceau parte.

Amintim că, procurorii Procuraturii Anticorupție, în comun cu ofițerii Serviciului de Informații și Securitate, au descins în dimineața de miercuri, 2 februarie, cu o serie de percheziții acasă la mai mulți foști deputați ai Parlamentului Republicii Moldova.

Percheziițiile au fost făcute, după ce, în decembrie 2015, 14 deputați au părăsit fracțiunea PCRM, anunțând crearea Platformei social-democrate „Pentru Moldova”. Este vorba de parlamentarii: Violeta Ivanov, Victor Mîndru, Alexandru Banicov, Boris Golovin, Anatoli Gorilă, Galina Balmoș, Elena Gudumac, Corneliu Mihalache, Petru Porcescu, Artur Reșetnicov, Sergiu Stati, Vladimir Vitiuc, Igor Vremea și Anatolie Zagorodnîi. Ulterior, toți ei au aderat la fracțiunea PDM din parlamentul de Legislatura a IX-a, care a activat până în februarie 2019.

Majoritatea dintre cei menționați s-au ales ca urmare cu diferite funcții în cadrul instituțiilor statului: Artur Reșetnicov a fost numit judecător la Curtea Constituțională, Corneliu Mihalache – membru al Consiliului Audiovizualului, Boris Golovin – director al Centrului Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească (CNAMUP), iar Anatolie Zagorodnîi – director general al Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC).

Alți politicieni, precum Violeta Ivanov, Vladimir Vitiuc și Victor Mîndru, și-au continuat activitatea în cadrul formațiunii. Ivanov și Vitiuc, fiind realeși în funcția de deputat ca urmare a alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019, iar Mîndru a ajuns în toamna 2019 consilier în cadrul CMC.

#bogatire ilicita #Violeta Ivanov #magistrati #Curtea de Apel Chișinău

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.