Ex-deputata transfugă Violeta Ivanov, învinuită de îmbogățire ilicită, rămâne în arest la domiciliu pentru un termen de încă 30 de zile. Decizia a fost luată de magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, la 18 februarie curent.

Informația a fost confirmată pentru Realitatea.md de către Mariana Cherpec, responsabilă de comunicare din cadrul Procuraturii Generale.

„Demersul procurorului anticorupție s-a examinat la 18.02.2022. Prin încheierea judăcatorului de instrucție din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 18.02.2022, s-a dispus prelungirea măsurii preventive sub formă de arest la domiciliu aplicată în privința ex-deputatei Violeta Ivanov, pe un termen de 30 zile. Decizia instanței este cu drept de recurs la Curtea de Apel Chișinau în termen de 3 zile”, a declarat Mariana Cherpec.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea.md amintește că, vineri, 4 februarie, fosta deputată Violeta Ivanov a fost plasată în arest preventiv, în izolatorul CNA pentru 20 de zile.

Ulterior, la data de 10 februarie, ex-deputatei, Violeta Ivanov, suspectată într-un dosar de îmbogățire ilicită, i-a fost schimbată măsura preventivă. Aceasta a fost plasată în arest la domiciliu.

La data de 21 februarie, Procuratura Anticorupție a emis o notă informativă în care a menționat că, Violeta Ivanov, Vladimir Vitiuc, Anatolie Zagarodnîi și Artur Reșetnicov au fost recunoscuți în calitate de bănuiți pentru coruperea altor deputați din Parlamentul Republicii Moldova.

Potrivit instituției, pe lângă faptul că sunt acuzați de îmbogățire ilicită, în privința celor patru a fost pornită suplimentar urmărirea penală în care sunt bănuiți de coruperea colegilor săi pentru a-i determina să părăsească fracțiunea parlamentară din care făceau parte.

Amintim că, procurorii Procuraturii Anticorupție, în comun cu ofițerii Serviciului de Informații și Securitate, au descins în dimineața de miercuri, 2 februarie, cu o serie de percheziții acasă la mai mulți foști deputați ai Parlamentului Republicii Moldova.

Percheziițiile au fost făcute, după ce, în decembrie 2015, 14 deputați au părăsit fracțiunea PCRM, anunțând crearea Platformei social-democrate „Pentru Moldova”. Este vorba de parlamentarii: Violeta Ivanov, Victor Mîndru, Alexandru Banicov, Boris Golovin, Anatoli Gorilă, Galina Balmoș, Elena Gudumac, Corneliu Mihalache, Petru Porcescu, Artur Reșetnicov, Sergiu Stati, Vladimir Vitiuc, Igor Vremea și Anatolie Zagorodnîi. Ulterior, toți ei au aderat la fracțiunea PDM din parlamentul de Legislatura a IX-a, care a activat până în februarie 2019.

Majoritatea dintre cei menționați s-au ales ca urmare cu diferite funcții în cadrul instituțiilor statului: Artur Reșetnicov a fost numit judecător la Curtea Constituțională, Corneliu Mihalache – membru al Consiliului Audiovizualului, Boris Golovin – director al Centrului Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească (CNAMUP), iar Anatolie Zagorodnîi – director general al Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC).

Alți politicieni, precum Violeta Ivanov, Vladimir Vitiuc și Victor Mîndru, și-au continuat activitatea în cadrul formațiunii. Ivanov și Vitiuc, fiind realeși în funcția de deputat ca urmare a alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019, iar Mîndru a ajuns în toamna 2019 consilier în cadrul CMC.

#bogatire ilicita #Curtea de Apel Chișinău #magistrati #Violeta Ivanov

Procesul de determinare a gradului de dizabilitate urmează să fie modificat, astfel încât evaluarea să țină cont nu doar de diagnosticul medical, ci și de modul în care afecțiunea afectează viața de zi cu zi a persoanei. În acest scop, Ministerul Sănătății și Ministerul Muncii și Protecției Sociale au semnat marți, 18 august, un ordin comun prin care a fost instituit un grup de coordonare.

Grupul va analiza cadrul normativ și metodologic actual și va propune modificarea criteriilor de determinare a dizabilității, precum și standardizarea componentei medicale a evaluării.

O schimbare importantă vizează formularul medical nr. 088/e. Autoritățile vor să revizuiască documentul și să digitalizeze circuitul acestuia, astfel încât informațiile necesare pentru determinarea dizabilității să poată fi transmise electronic între instituțiile implicate.

Noua abordare va păstra diagnosticul medical ca un element important al evaluării, însă acesta va fi analizat împreună cu impactul afecțiunii asupra vieții persoanei. Vor fi luate în considerare capacitatea de autoservire, mobilitatea, comunicarea, activitatea profesională, educația și participarea socială.

Autoritățile susțin că schimbările urmăresc simplificarea procedurii și reducerea transferului documentelor pe hârtie între instituții. Totodată, este prevăzută identificarea unor soluții pentru schimbul de date și interoperabilitatea sistemelor informaționale.

Din grupul de coordonare vor face parte reprezentanți ai celor două ministere, ai instituțiilor responsabile de determinarea dizabilității, specialiști din domeniul medical și reprezentanți ai altor autorități implicate în proces.