Nicolae Roșca a demisionat din calitatea sa de președinte al Curții Constituționale (CCM) din motive personale. Judecătoarea CCM Domnica Manole a dezvăluit că anunțul a fost făcut de coleg spre sfârșitul zilei. Azi suntem în zi de joi, 9 noiembrie 2023.

„Spre sfârșitul zilei ne-a anunțat pe noi și a invocat motive personale. Am fost luați și noi prin surprindere de această decizie”, a declarat Domnica Manole pentru Agora.md.

Judecătoarea a reiterat că vineri, 10 noiembrie 2023, plenul CCM se va reuni pentru a alege un nou președinte, din rândul membrilor Curții.

Este de menționat că anunțul lui Nicolae Roșca a fost făcut în aceeași zi în care CCM a declarat neconstituțional articolul în baza căruia ex-procurorul general Alexandr Stoianoglo a fost evaluat și demis.

Anterior, la 23 aprilie s-a încheiat mandatul de trei ani a președintei Curții Constituționale, Domnica Manole. Prin urmare, la ședința din 25 aprilie a instanței, prin vot secret, noul președinte a devenit Nicolae Roșca. La ședința plenară a Curții Constituționale, convocată la 25 aprilie 2023, în calitate de președinte al Curții Constituționale din Moldova a fost ales judecătorul Nicolae Roșca. Așa cum prevede Constituția, noul președinte a fost ales prin vot secret de judecătorii Înaltei Curți cu majoritatea voturilor.

Președintele ales al Curții Constituționale, Nicolae Roșca, a fost numit în funcția de judecător al Curții Constituționale prin Hotărârea Guvernului nr. 404/2019, intrând în exercițiul funcției la 16 august 2019, după depunerea jurământului. Este de menționat că în perioada anilor 2017-2019, Roșca a fost avocatul Maiei Sandu, dar și membru al partidului PAS.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CCM #Curtea Constitutionala #Domnica Manole #motive personale #Nicolae Roșca

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.