Premierul României, Marcel Ciolacu, a declarat că este dispus să renunțe la funcția de prim-ministru pentru a obține sprijinul USR în favoarea candidaturii lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale. Anunțul a fost făcut după o discuție „extrem de onestă” cu lidera USR, Elena Lasconi.

Ciolacu a explicat că scenariul propus de USR, o candidatură a lui Ilie Bolojan, este imposibil de realizat, deoarece acesta a semnat un acord politic prin care a exclus această posibilitate și și-a reafirmat recent angajamentul.

„Nu cred că există cineva, cu atât mai puțin liderul USR, care să conteste seriozitatea președintelui Bolojan. Domnia sa nu va face vreun gest care să pună în pericol stabilitatea guvernării. De aceea, intenția doamnei Lasconi de a se retrage din cursa prezidențială în favoarea lui Ilie Bolojan este lăudabilă, dar inutilă”, a scris Marcel Ciolacu.

În schimb, liderul PSD i-a propus USR un compromis: retragerea sa din fruntea Guvernului în schimbul sprijinului pentru Crin Antonescu.

„Este un gest care redeschide și posibilitatea cooptării USR la guvernare, astfel ca toate partidele pro-europene să susțină un candidat unic, adică o soluție concretă la realitatea politică a momentului. Doamna Lasconi a spus “nu” acestei soluții”, a menționat premierul român.

În acest context, Ciolacu a subliniat că duminică, la prânz, Crin Antonescu își va depune oficial candidatura, punând capăt speculațiilor și oferindu-le alegătorilor o alternativă clară pentru viitorul european al României.

Partidele coaliției, PSD, PNL și UDMR au votat în forurile statutare susținerea lui Crin Antonescu în calitatea de candidat comun al Alianței Electorale „Romania Înainte” pentru alegerile prezidențiale din 4 și 18 mai.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#candidatura #Crin Antonescu #Marcel Ciolacu #sustinere

Un atac militar al Rusiei asupra Republicii Moldova nu este considerat iminent de autoritățile de la Chișinău, spune premierul Vasile Tofan. În același timp, șeful Guvernului afirmă că survolările tot mai frecvente ale teritoriului țării de către drone ar putea fi o modalitate prin care Rusia testează reacția statelor NATO.

„Nu credem că un astfel de atac este iminent. Ceea ce cred că face Rusia este să testeze statele NATO”, a declarat Vasile Tofan într-un interviu acordat jurnalistului Jim Sciutto de la CNN, în marja Adunării Generale a ONU de la New York.

Premierul a vorbit despre dronele care ajung în spațiul aerian al Republicii Moldova, unele dintre ele continuându-și traseul spre România. Oficialul a menționat că incidente similare sunt înregistrate și în Polonia.

„Numeroase drone traversează teritoriul Republicii Moldova în direcția României. Vedem atacuri similare și în Polonia”, a spus Vasile Tofan.

Întrebat dacă aceste incidente ar putea indica pregătirea unei incursiuni militare, premierul a reiterat că, în prezent, Chișinăul nu vede un asemenea pericol ca fiind iminent.

„În același timp, nu considerăm că există, în acest moment, o amenințare iminentă pentru Republica Moldova în ceea ce privește o posibilă incursiune militară”, a precizat el.

Jurnalistul CNN l-a întrebat și despre un atac cu drone produs în perioada în care președintele ucrainean Volodimir Zelenski se afla în Republica Moldova și dacă acesta ar fi putut fi o țintă.

Prim-ministrul a remarcat că astfel de incidente au devenit mai frecvente. Doar în luna august, spune premierul, în Republica Moldova au fost înregistrate mai multe survolări de drone decât pe parcursul întregului an 2025.

„În ziua în care avionul președintelui a decolat, într-adevăr, o dronă a lovit un obiectiv aflat la aproximativ 160 de kilometri de aeroport”, a spus acesta.

Premierul nu a afirmat însă că Zelenski ar fi fost ținta atacului. În schimb, el consideră că asemenea acțiuni ar putea continua.

„Cred că astfel de acțiuni de intimidare vor continua”, a declarat Vasile Tofan.

De la începutul anului 2026, în Republica Moldova au fost înregistrate 43 de survoluri neautorizate ale spațiului aerian de către drone rusești. Datele oficiale prezentate de STRATCOM indicau, până la 21 septembrie, 39 de astfel de cazuri. Alte patru drone au fost detectate însă în dimineața zilei de 24 septembrie, ridicând bilanțul la 43 de survoluri raportate de la începutul anului.