Republica Moldova se află într-un moment decisiv. Independența, integrarea europeană, războiul din Ucraina, relația cu România și problema transnistreană sunt teme care vor defini viitorul țării, ajunsă la 35 de ani de independență.

Sunt voci din opoziția parlamentară și din mediul de experți care consideră că speranța într-o integrare rapidă, cu încheierea negocierilor în 2028 și semnarea Tratatului de aderare în 2030, nu mai este atât de sigură. Problema nu ar fi la Chișinău, ci la Bruxelles. În acest moment, nimeni nu pare dispus să-și asume un calendar clar pentru extindere, nici măcar în cazul statelor din Balcanii de Vest, mult mai avansate în proces și care negociază de peste un deceniu.

În același timp, puțini își doresc astăzi o „decuplare” a Republicii Moldova de Ucraina. Iar Ucraina, în situația actuală, nu pare a fi un caz fezabil pentru o integrare rapidă. În aceste condiții, Moldova are nevoie de realism, de un plan clar și de o strategie pentru orice scenariu. Integrarea europeană trebuie să rămână obiectivul prioritar, dar trebuie luat în calcul și posibilitatea unui drum mai lung.

Cât de realist este obiectivul ca R. Moldova să semneze Tratatul de aderare la UE în 2028?
Ce trebuie să facă guvernarea până în 2028 pentru ca acest obiectiv să nu rămână doar un slogan electoral?
Care sunt cele mai dificile reforme pe care R. Moldova trebuie să le realizeze pentru a deveni stat membru al UE?
Cum explică guvernarea asistența financiară consistentă oferită de UE și percepția tot mai răspândită în rândul cetățenilor că o parte din aceste fonduri ar putea fi deturnate sau „spălate”?
Poate R.Moldova deveni membră a UE înainte de soluționarea problemei transnistrene?
Poate reintegrarea regiunii să aibă loc deja în interiorul Uniunii Europene?
Ce se va întâmpla cu trupele ruse și cum poate fi realizată o reintegrare pașnică?
Dacă drumul spre UE va fi mai lung, va exista curajul de a identifica o alternativă realistă, fără a renunța la obiectivul european?
Există riscul ca societatea să aibă așteptări prea mari de la Uniunea Europeană și să fie dezamăgită dacă schimbările nu vor veni suficient de repede?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii “Realitatea te privește”, vineri, 21 august, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitatul jurnalistei Valentina Ursu este deputatul Marcel Spatari, președintele comisiei parlamentare pentru integrarea europeană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#aderarea UE #Marcel Spatari #Realitatea te priveste

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.