Cea mai mare parte dintre familiile care s-au înregistrat deja pe platforma compensatii.gov.md se încadrează în cea mai înaltă categorie de vulnerabilitate. Ministrul Muncii și Protecției Sociale spune că majoritatea cetățenilor Republicii Moldova au nevoie de suport din partea statului la plata facturilor. Valoarea maximă a compensației la gaz pentru cei mai vulnerabili cetățeni va fi de 3110 de lei.

Ministrul Marcel Spatari spune că cetățenii mai au timp să se înregistreze pentru a li se atribui o categorie de vulnerabilitate până la data de 25 noiembrie, informează ipn.md.

Potrivit oficialului, persoanele care s-au înregistrat deja, sunt cele mai vulnerabile din țară și vor beneficia de cel mai mare suport din partea statului.

„Familiile care au venituri în jur de 10 mii de lei și doi membri în gospodărie, se încadrează în cea mai înaltă categorie de vulnerabilitate. Estimările preliminare arată că 60% din toate familiile care s-au înregistrat deja se califică pentru cea mai înaltă categorie de vulnerabilitate. Sunt foarte multe familii care vor primi compensația maximă”, a spus Marcel Spatari în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la JurnalTV.

Potrivit deciziei Guvernului, pentru consumatorii cu vulnerabilitate energetică foarte ridicată, tariful la gaz va fi de 12 lei/m3. 14 lei/m3 va fi tariful pentru consumatorii cu vulnerabilitate energetică ridicată, 17 lei/m3 va fi tariful pentru consumatorii cu vulnerabilitate energetică medie și 24 lei/m3 va fi tariful pentru consumatorii cu vulnerabilitate energetică scăzută.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Diferența de tarif va fi acoperită de stat. Volumul gazelor naturale maxim compensat este de 180 de metri cubi pentru o lună per loc de consum.

„Aceste tarife sunt garantate prin decizia de Guvern. Compensația rămâne aceeași, dacă crește sau dacă scade tariful. Diferența față de tariful reglementat va fi plătită de Guvern. Au fost alocate 5 miliarde pentru compensații pe această perioadă de iarnă și noi trebuie să împărțim aceste 5 miliarde cât mai echitabil”, a mai spus Marcel Spatari.

Statul va acorda compensații consumatorilor casnici pentru consumul de gaze naturale, energie termică centralizată și energie electrică pentru lunile noiembrie 2022-martie 2023. Cei care nu se vor înregistra pe platforma Guvernului pentru a li se atribui o categorie de vulnerabilitate, vor fi atribuiți automat categoriei de vulnerabilitate medie.

„Cei care nu s-au înregistrat vor primi compensația medie pentru luna noiembrie. Intenția este ca să stimulăm familiile să se înregistreze și să acordăm compensații corecte atât cât se cuvine. Din decembrie metoda indirectă nu va mai presupune categoria medie, ci categoria scăzută. Decizia finală nu a fost luată, ea va depinde de modul în care va decurge implementarea sistemului. 40% dintre toți cei care s-au înregistrat, au făcut-o cu ajutorul asistenței sociale și bibliotecarilor. Sunt 270 de mii de familii înregistrate de asistenți sociali și bibliotecari. Îndemnăm demnitarii publici să se înregistreze, este o obligație morală, dacă lucrezi pentru stat, ești plătit din banul public să te înregistrezi pe platformă”, a mai spus ministrul Muncii și Protecției Sociale.

#compensatii #Guvern #Marcel Spatari #sistem

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.