Deputatul PAS, Marcel Spatari, a confirmat că, în cadrul consultărilor, au fost discutate mai multe candidaturi pentru funcția de premier, inclusiv profilul său.

Potrivit lui, este vorba despre o variantă firească, dat fiind că deține funcția de președinte al Comisiei pentru Integrare Europeană, iar integrarea europeană rămâne prioritatea numărul unu a Republicii Moldova.

„Este normal ca numele meu să apară în discuții. Asta înseamnă dezbatere publică. Este absolut normal”, a declarat Spatari.

Întrebat dacă și-ar asuma funcția de premier în cazul în care ar fi propus, deputatul a spus că profilul său se potrivește mai multor persoane implicate în procesul de aderare la UE.

El a menționat, printre acestea, și numele Cristinei Gherasimov, pe care a descris-o drept o figură determinantă în acest proces.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că după demisia lui Alexandru Munteanu din funcția de premier, Maia Sandu, l-a desemnat pe Eugeniu Osmochescu prim-ministru interimar.

VIDEO Cine-i următorul premier al Moldovei? Grosu: PAS a analizat profilurile

Consultările privind desemnarea candidatului la funcția de premier încep vineri

#Marcel Spatari #PAS #premier #profil

Ucraina a solicitat Uniunii Europene o subvenţie de 220 de milioane de euro pentru agricultorii săi, motivând că aceştia se confruntă cu dificultăţi în continuarea activităţii din cauza atacurilor ruseşti şi a secetei, a anunţat joi Comisia Europeană.

„Am primit o solicitare din partea autorităţilor ucrainene pentru o subvenţie de aproximativ 220 de milioane de euro. De fapt, Ucraina ne-a explicat în cerere cum ar putea fi folosită această subvenţie”, a declarat unul din purtătorii de cuvânt al Comisiei Europene, Guillaume Mercier, transmite Digi24.

Acesta a mai menţionat că executivul comunitar „urmăreşte îndeaproape” situaţia din Marea Neagră şi blocajele din porturile ucrainene cauzate de bombardamentele ruseşti, precum şi repercusiunile acestor bombardamente asupra agriculturii şi economiei în ansamblu a Ucrainei.

Acelaşi reprezentant al Comisiei a confirmat că aceasta se află în contact permanent cu autorităţile ucrainene, precum şi cu România şi Republica Moldova „pentru a evalua situaţia privind rutele de transport alternative” prin care să poată fi exportate produsele ucrainene. La rândul său, Louise Bogey, de asemenea purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, a subliniat angajamentul UE de a continua să sprijine accesul Ucrainei la pieţele internaţionale.

Pe de altă parte, a adăugat ea, pentru ca executivul comunitar să aibă „o imagine clară a impactului asupra pieţei şi a posibililor următori paşi în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina”, trebuie mai întâi să ştie cum va evolua recolta ucraineană în lunile următoare, cât de mult din aceasta va putea fi stocată în spaţiile de depozitare disponibile şi, în final, să obţină informaţii privind logistica exporturilor, inclusiv rutele prin Marea Neagră şi modul în care funcţionează în prezent aşa-numitele „coridoare de solidaritate”.

Cât despre tratamentul preferenţial de care se bucură produsele agricole ucrainene în UE, prin eliminarea taxelor vamale şi a obligaţiilor de respectare a unor standarde europene, facilitate acordată pentru a sprijini economic Ucraina în războiul cu Rusia, dar care nemulţumeşte agricultorii europeni, aceeaşi purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a susţinut că zona de liber schimb UE-Ucraina „continuă să ofere un regim comercial stabil şi reciproc care oferă predictibilitate” pentru fermierii din ambele părţi.