Marcela Paladi – tânăra de 25 de ani care a rămas fără picioare, în urma accidentului grav de pe Viaductul din Chișinău, la începutul lunii februarie – a oferit un interviu pentru jurnalistul Dorin Galben, odată revenită acasă de la reabilitarea din Germania. În cadrul acestuia, a dezvăluit că are două tipuri de dureri, dintre care dureri-fantomă.

„Am două tipuri de dureri. Primul tip este dureri-fantomă. Al doilea tip de dureri îl simt mai mult la piciorul stâng, pentru că femurul a fost rupt și dislocat de la bazin, am o tijă de titan în măduva osului și două bolturi la picior. Apare atunci când merg, când fac mai mulți pași, când sunt obosită, pentru că au trecut abia cinci luni de la accident, încă e proaspăt. Un os are nevoie de 12 luni, ca să se restabilească și nu în toate cazurile, depinde de organism. Când mă așez/ridic nu le am, doar când merg, urc sau cobor scările, dar când sunt obosită”.

Cât despre ce-s durerile-fantomă, Marcela a explicat că „creierul încă nu percepe că unele membre din corp nu mai există și oferă unele impulsuri în sistemul nervos ca și cum le-ar căuta”.

„Se manifestă prin diverse dureri, de exemplu, cârcei la nivelul gambelor care nu mai sunt. Deseori am avut senzația că amândouă tălpi sunt amorțite sau că mușchii sunt extrem de încordați până la durere. Ultima lună am avut dureri parcă în genunchii pe care nu-i am”.

„Asta durează de la 6 la 12 luni, iarăși în funcție de organism. După cinci luni s-au ameliorat. Înainte aveam nevoie de tramadol zi de zi, chiar aveam nopți albe din cauza durerilor. Cumva am trecut peste ele și acum e mult mai bine”.

În seara de 5 spre 6 februarie, Marcela a fost tamponată pe podul de la Botanica și a rămas fără picioare. Șoferul care a lovit-o a fost condamnat la pedeapsa cu închisoare pe un termen de 2 ani în penitenciar de tip deschis, executarea restului pedepsei aplicate cu închisoarea de 1 an și 6 luni fiind suspendată parțial pe o perioadă de probațiune de 3 ani, dacă în această perioadă inculpatul nu va săvârși o nouă infracțiune și prin respectarea condițiilor probațiunii, va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat.

Permisul de conducere pe numele lui urmează să fie anulat, iar din contul său vor fi încasate prejudicii morale de un milion de lei, un milion de lei prejudiciu biologic și 5000 de lei – cheltuieli judiciare.

În aprilie, Marcela a plecat în Germania, acolo unde a beneficiat de proteze moderne și a învățat din nou să meargă.

#accident #dureri #fantomă #Marcela Paladi #proteze

Detectoarele de metal au început să fie folosite în unele școli din Italia după o serie de incidente violente.

Datele au fost prezentate de ministrul italian al Educației, Giuseppe Valditara, după un nou incident grav într-o școală din Roma, transmite Il Post. Un băiat de 13 ani a înjunghiat o profesoară într-o unitate de învățământ din cartierul Centocelle. Valditara a descris numărul intervențiilor drept „semnificativ”. Cifra trebuie însă raportată la dimensiunea sistemului de învățământ italian.

Italia are aproximativ 7.800 de instituții școlare și circa 19.000 de sedii pentru școlile gimnaziale și liceele care ar putea solicita astfel de controale. Înainte de incidentul din Roma au avut loc alte două cazuri grave. În martie, un elev de 13 ani a fost înjunghiat într-o școală din Trescore Balneario, în provincia Bergamo. În mai, un alt incident a avut loc la San Vito Lo Capo, în provincia Trapani, transmite Mediafax.

Cum sunt folosite detectoarele de metal în școli

Posibilitatea introducerii controalelor cu detectoare de metal a fost creată în ianuarie 2026. Măsura a venit după ce un elev a fost ucis într-o școală din La Spezia de un coleg de 19 ani. Miniștrii Educației și Internelor au emis atunci o directivă care permite consolidarea controalelor poliției în școlile unde sunt raportate comportamente violente, trafic de droguri sau acte repetate de bullying.

Decizia privind măsurile de prevenție poate fi luată prin colaborarea dintre prefecți și directorii școlilor. În cazurile considerate grave, pot fi introduse și dispozitive de control la intrarea în clădiri. Detectoarele de metal folosite în școli nu sunt porțile fixe întâlnite în aeroporturi. Este vorba despre dispozitive portabile, asemănătoare unor bastoane, care sunt trecute pe lângă corpul persoanei verificate.

Aceste controale pot fi efectuate doar de forțele de ordine. Directorii școlilor pot solicita intervenția, iar măsura este stabilită în cadrul procedurilor de securitate coordonate la nivel provincial. Potrivit ministrului Valditara, au fost realizate 2.828 de intervenții în perioada analizată. În urma acestora au fost confiscate zeci de arme improvizate și chiar o sabie de tip scimitară. Nu există însă o listă publică a tuturor școlilor care au solicitat aceste controale. Este cunoscut cazul institutului profesional Einaudi-Chiodo din La Spezia.

De ce măsura este controversată

Introducerea detectoarelor de metal a fost primită cu rezerve de o parte dintre directorii de școli, sindicate și administrațiile locale. Una dintre probleme este de ordin practic. Într-o școală cu sute de elevi, verificarea individuală la intrare în fiecare dimineață poate necesita timp și un număr important de agenți.

Există și o problemă legată de atmosfera din școli. Criticii măsurii susțin că transformarea intrării într-un punct de control poate accentua caracterul represiv al mediului educațional. De aceea, unele reacții critice au insistat asupra necesității unor măsuri complementare. Prevenirea violenței nu ar trebui să se limiteze la verificarea obiectelor purtate de elevi, ci să fie însoțită de proiecte educaționale și de prevenție. Datele disponibile arată că utilizarea detectoarelor de metal rămâne limitată în raport cu numărul total al școlilor și sediilor de învățământ din Italia.