Ucraina a primit de la Marea Britanie un sprijin financiar de 970 de milioane de dolari, provenit din veniturile generate de activele rusești înghețate, a anunțat premierul ucrainean, Denis Șmîgal. Potrivit acestuia, fondurile sunt parte a programului de creditare de urgență al G7, denumit Extraordinary Revenue Acceleration for Ukraine (ERA), și vor fi utilizate pentru consolidarea capacităților de apărare ale Ucrainei.

Premierul Șmîgal a exprimat recunoștința Ucrainei față de guvernul britanic și statele G7, subliniind că autoritățile de la Kiev speră să obțină confiscarea integrală a activelor rusești înghețate și transferul acestora în favoarea Ucrainei. După invazia rusă din 2022, aproximativ 300 de miliarde de dolari în active rusești au fost blocate de țările occidentale, o mare parte aflându-se în depozitul belgian Euroclear.

Statele Unite, Uniunea Europeană și Marea Britanie au inițiat deja mai multe tranșe de finanțare pentru Ucraina, folosind veniturile generate de activele înghețate ale Rusiei. Potrivit The Times, în Regatul Unit sunt blocate active în valoare de 26 de miliarde de lire sterline (33,4 miliarde de dolari) aparținând Băncii Centrale a Rusiei, precum și alte 18 miliarde de lire sterline (23 miliarde de dolari) ale unor persoane sancționate.

Kremlinul a reacționat dur la această măsură, avertizând că orice încercare de a direcționa veniturile din activele înghețate către Ucraina va avea consecințe. Ministerul rus de Externe a calificat acțiunea drept „furt” și a transmis că Moscova va lua măsuri ca răspuns la decizia Londrei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#active #Marea Britanie #Rusia #Ucraina

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.