Guvernul britanic va amâna cu încă trei luni impunerea controalelor totale post-Brexit asupra importurilor de bunuri din Uniunea Europeană, a anunţat marţi guvernul britanic, împingând astfel data de începere a măsurii până în ianuarie 2024, relatează Reuters.

Marea Britanie a părăsit piaţa unică a UE în ianuarie 2021 şi a amânat de mai multe ori implementarea completă a controalelor la frontieră, din cauza îngrijorărilor legate de perturbările din porturi şi a riscului de adânci o criză a costului vieţii.

În schimb, Bruxelles-ul a introdus imediat controale şi măsuri birocratice pentru mărfurile care circulă din Marea Britanie în UE, ceea ce a dus la întârzieri şi costuri mai mari şi a făcut dificilă concurenţa pentru unele companii.

Guvernul declarase în aprilie că va solicita, până la 31 octombrie, certificate de sănătate pentru unele produse de origine animală, plante şi bunuri alimentare şi furajere care provin din Europa.

„După ce a ascultat opiniile industriei, guvernul a fost de acord cu o amânare de trei luni pentru introducerea controalelor sanitare şi fitosanitare rămase, precum şi a controalelor vamale complete pentru mărfurile din Irlanda de Nord care nu sunt eligibile”, se arată într-un comunicat.

Alte cerinţe, cum ar fi controalele fizice şi declaraţiile de siguranţă, urmează să fie introduse în etape până în 2024. Data pentru unele dintre acestea, cum ar fi verificările privind produsele de origine animală şi plantele cu risc mediu, este, de asemenea, amânată cu trei luni pentru a da timp firmelor să se pregătească, a declarat guvernul.

Noul model operaţional al guvernului privind obiectivele la frontieră, publicat marţi, ar urma să facă mai inteligentă utilizarea datelor şi a tehnologiei şi să elimine duplicarea, reducând volumul de date şi de documente solicitate întreprinderilor la importul de bunuri. Aceste schimbări ar permite companiilor să economisească în jur de 520 de milioane de lire sterline (655 de milioane de dolari) pe an, comparativ cu modelul iniţial de import, care ar fi trebuit să fie introdus în 2022, susţine guvernul.

De asemenea, este planificat un sistem de „ghişeu comercial unic” pentru a simplifica şi raţionaliza procesele comerciale de import şi export, astfel încât informaţiile vor trebui să fie transmise de către comercianţi o singură dată.

„Firmele vor fi mulţumite de această claritate, în timp ce se pregătesc pentru trecerea dificilă la un sistem comercial digital”, a declarat William Bain, şeful departamentului de politică comercială din cadrul Camerelor de Comerţ britanice. „Lucrul esenţial este pregătirea. Întreprinderile iau decizii privind investiţiile şi lanţul de aprovizionare pe termen lung şi trebuie să fie încrezătoare că infrastructura fizică şi digitală din jurul frontierei Marii Britanii va fi pusă la punct la timp”, a adăugat oficialul.

#Brexit #controale vamale #Marea Britanie #piață unică #UE

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.