Numărul locurilor de muncă vacante în Marea Britanie a urcat la 1,1 milioane în perioada iulie-septembrie 2021, cel mai ridicat nivel de când s-a început publicarea acestor date, în 2001, şi peste nivelul de dinaintea pandemiei de COVID-19, transmit Reuters şi BBC.

Conform datelor publicate marţi de Oficiul Naţional de Statistică (ONS), numărul angajaţilor aflaţi pe statele de plată ale companiilor britanice a urcat cu 207.000 în septembrie, faţă de luna august, datele arătând continuarea redresării pieţei forţei de muncă. În total, numărul angajaţilor a atins nivelul record de 29,2 milioane, după ce oamenii au revenit la locurile de muncă în urma atenuării restricţiilor.

Cea mai mare creştere a numărului locurilor de muncă vacante în Marea Britanie s-a înregistrat în sectorul de retail şi al reparaţiilor de vehicule, arată datele ONS.

Alte date oficiale publicate marţi arată că rata şomajului în perioada perioada iunie-august 2021 a scăzut la 4,5%, de la 4,6% în perioada mai-iulie 2021, în linie cu estimările analiştilor.

„Piaţa forţei de muncă continuă să se redreseze în urma efectelor pandemiei, numărul angajaţilor aflaţi pe statele de plată ale companiilor în septembrie depăşind cu mult nivelul de dinaintea pandemiei”, a apreciat Darren Morgan, director în cadrul ONS.

Analiştii consideră că cifrele ONS privind redresarea pieţei forţei de muncă ar putea în md potenţial încuraja Banca Angliei (BoE) să majoreze rata dobânzii, pentru prima dată după pandemie. BoE, care se pregăteşte să devină prima mare bancă centrală care va majora dobânzile de la debutul pandemiei, urmăreşte să vadă câţi oameni sunt în şomaj după încheierea schemei de sprijinire a locurilor de muncă, transmite Agerpres.

Conform estimărilor organizaţiei Resolution Foundation, la 30 septembrie, data încheierii programului, erau aproximativ un milion de persoane incluse în schemă.

Hussain Mehdi, analist la HSBC Asset Management, susţine că datele lasă deschisă posibilitatea ca Banca Angliei să majoreze rata dobânzii înainte de finalul acestui an.

De asemenea, BoE monitorizează şi ritmul de creştere al salariilor pentru a evalua cât de persistentă va fi recenta creştere a inflaţiei.

Datele publicate marţi arată că, în perioada iunie-august 2021, câştigurile salariale medii au urcat cu 7,2% în ritm anual, o încetinire după avansul de 8,3% din perioada mai-iulie 2021, deşi statisticienii avertizează că datele sunt distorsionate de comparaţia cu nivelul redus al salariilor în urmă cu un an şi de creşterea şomajului în rândul angajaţilor cu salarii scăzute. Câştigurile totale, excluzând bonusurile, au înregistrat un avans anual de 6% în perioada mai – iulie 2021.

Guvernul de la Londra condus de Boris Johnson speră ca economia britanică, care s-a contractat cu aproape 10% în 2020, să se redreseze semnificativ pînă la finalul lui 2021, în urma atenuării restricţiilor, după rapida campanie de vaccinare.

#COVID-19 #locuri de munca vacante #Marea Britanie

Grupul auto german Volkswagen a anunţat luni reconversia fabricii sale din Osnabruck (vestul Germaniei), un simbol al orientării industriei auto germane, care trece în prezent printr-o criză de amploare, către sectorul apărării în plină expansiune, informează AFP și Agerpres, transmite Digi24.

Având în vedere cererea scăzută pentru autoturisme, carnetele de comenzi pline ale producătorilor de armament oferă posibile debuşeuri pentru fabricile subutilizate ale producătorilor auto. În acest context, grupul Volkswagen, care deţine zece mărci (VW, Porsche, Audi, Skoda), a informat că a „ajuns la un acord” cu landul Saxonia Inferioară, un acţionar influent al producătorului auto, precum şi cu fondul de investiţii israelian Aurelius Capital, privind „o posibilă vânzare a filialei sale Volkswagen Osnabruck GmbH”, care operează uzina din aceiaşi localitate. Potrivit unui comunicat de presă al VW, Aurelius ar urma să devină acţionar majoritar la această uzină.

Cei doi cumpărători intenţionează să deruleze un proiect iniţial de cooperare cu compania israeliană Rafael Advanced Defense Systems vizând „posibila fabricare de sisteme şi componente pentru sisteme de apărare aeriană destinate Germaniei şi Europei”.

Potrivit Volkswagen, alte parteneriate şi proiecte sunt planificate ca parte a acestei conversii, care permite păstrarea cel puţin a unei părţi din uzina de la Osnabruck, a cărei producţie de vehicule urma să înceteze în vara anului 2027. Acum această uzină produce modelul T-Roc Cabriolet pentru marca VW, pentru care nu a fost anunţat niciun succesor.

Fondul Aurelius Capital, descris ca o companie de investiţii cu sediul central în Tel Aviv, Israel, dezvoltă tehnologii în domeniul apărării, securităţii cibernetice, inteligenţei artificiale şi infrastructurii critice.

Anunţul vine la doar câteva zile după ce acţionarii şi reprezentanţii angajaţilor de la VW au ajuns la un acord istoric privind măsuri dure de reducere a costurilor în cadrul grupului Volkswagen, în principal la marca VW, pentru a inversa dificultăţile cu care se confruntă industria auto europeană. Acest plan, care prevede eliminarea altor 50.000 de locuri de muncă la nivel mondial până în 2030, pe lângă cele 50.000 deja decise din 2024, provoacă îngrijorare în rândul angajaţilor grupului cu privire la soarta altor uzine germane din Emden, Zwickau, Hanovra şi Neckarsulm

Graţie acordului încheiat luni pentru uzina din Osnabruck, locurile de muncă a 1.400 de angajaţi, reprezentând aproximativ trei sferturi din cei 1.800 de salariaţi care lucrează în prezent la această uzină, sunt în siguranţă.

Conform unui comunicat al consiliului de întreprindere de la Volkswagen, ţinând cont de reducerile de personal deja planificate din cauza pensionărilor şi a schemelor de pensionare anticipată, se aşteaptă ca forţa de muncă a uzinei din Osnabruck să se stabilizeze la aproximativ 1.200 de posturi. Pentru aceşti angajaţi rămaşi, „există o garanţie a locului de muncă până la sfârşitul anului 2029”.

„Acum, provocarea este aceea de a gestiona această tranziţie în strânsă consultare cu angajaţii şi reprezentanţii acestora”, a declarat Christiane Benner, preşedinta sindicatului IG Metall.

Confruntat la rândul său cu dificultăţi, rivalul Mercedes-Benz a anunţat la începutul lunii iunie dezvoltarea, în cooperare cu startup-ul german din domeniul apărării Tytan, a unor sisteme de apărare anti-drone amplasate pe vehicule. În plus, potrivit săptămânalului Der Spiegel, grupul franco-german KNDS ar fi în discuţii pentru preluarea unei fabrici Mercedes-Benz din Ludwigsfelde, la sud de Berlin, pentru a produce vehicule blindate.

Furnizorii producătorilor auto, afectaţi şi ei de criza prin care trece sectorul auto, caută şi ei noi pieţe. De exemplu, doi furnizori francezi de componente auto, Forvia şi Valeo, au anunţat în această vară că intră pe piaţa dronelor militare.