Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord a aplicat sancțiuni împotriva câtorva entități afiliate cu Federația Rusă și Republica Kârgâzstan. Printre acestea sunt companii care îi aparțin oligarhului Ilan Șor și care au scopul de camuflare a fluxurilor reale de bani și de evitare a sancțiunilor impuse de Occident împotriva Rusiei. Este vorba despre companiile „A7″, „A71″ și „A7-AGENT”, scrie IPN.

Scădere bruscă de 13% pentru proiectul crypto al lui Ilan Șor, în urma sancțiunilor SUA

„Dacă Kremlinul crede că își poate ascunde încercările disperate de a atenua lovitura sancțiunilor noastre prin spălarea tranzacțiilor prin intermediul unor rețele cripto dubioase, se înșală amarnic”, a declarat ministrul britanic al sancțiunilor, Stephen Doughty.

Potrivit autorităților britanice, companiile sancționate au folosit infrastructuri financiare, precum criptomonede, pentru a masca sursa reală a fondurilor și pentru a permite transferurile financiare ale Rusiei, ocolind sancțiunile internaționale impuse.

Un mod prin care aceste entități au contribuit la eludarea sancțiunilor a fost crearea și operarea bursei de criptomonede Grinex – creată de angajați ai platformei Garantex, după ce aceasta a fost supusă sancțiunilor internaționale – cu scopul principal de a continua operațiunile Garantex, sub o nouă identitate, cea de a facilita transferul a miliarde de dolari în criptomonede.

Așadar, a fost creat tokenul A7A5 – un stablecoin creat de compania „A7″, principalul deținător fiind Ilan Șor, iar al doilea acționar important este banca de stat rusă Promsvyazbank, aflată deja sub sancțiuni internaționale. Principiul său de bază este simplu: 1 (monedă) A7A5 = 1 rublă rusească. Oficial, este promovat ca o „nouă tehnologie financiară”, însă în realitate reprezintă un mijloc de a efectua tranzacții ocolind restricțiile.

În iulie 2025, publicația Elliptic a semnalat o creștere spectaculoasă a volumelor de tranzacții: peste 1 miliard de dolari pe zi, cu un volum total care a depășit 41 de miliarde de dolari, iar capitalizarea de piață a tokenului s-a triplat, ajungând la 521 de milioane de dolari în doar două săptămâni.

Însă, la scurt timp după ce SUA au impus pe 14 august sancțiuni companiilor respective, cotația A7A5 pe piață a scăzut brusc cu 13%. Șocul asupra criptomonedei a generat o reacție în lanț: au scăzut cotațiile și volumele de tranzacționare ale altor active digitale, inclusiv ETH (față de care se tranzacționează A7A5) și BTC, iar bursele conectate la A7A5 au semnalat reducerea lichidității și suspendarea operațiunilor.

#cripto #Ilan Șor #Marea Britanie

Ucraina a solicitat Uniunii Europene o subvenţie de 220 de milioane de euro pentru agricultorii săi, motivând că aceştia se confruntă cu dificultăţi în continuarea activităţii din cauza atacurilor ruseşti şi a secetei, a anunţat joi Comisia Europeană.

„Am primit o solicitare din partea autorităţilor ucrainene pentru o subvenţie de aproximativ 220 de milioane de euro. De fapt, Ucraina ne-a explicat în cerere cum ar putea fi folosită această subvenţie”, a declarat unul din purtătorii de cuvânt al Comisiei Europene, Guillaume Mercier, transmite Digi24.

Acesta a mai menţionat că executivul comunitar „urmăreşte îndeaproape” situaţia din Marea Neagră şi blocajele din porturile ucrainene cauzate de bombardamentele ruseşti, precum şi repercusiunile acestor bombardamente asupra agriculturii şi economiei în ansamblu a Ucrainei.

Acelaşi reprezentant al Comisiei a confirmat că aceasta se află în contact permanent cu autorităţile ucrainene, precum şi cu România şi Republica Moldova „pentru a evalua situaţia privind rutele de transport alternative” prin care să poată fi exportate produsele ucrainene. La rândul său, Louise Bogey, de asemenea purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, a subliniat angajamentul UE de a continua să sprijine accesul Ucrainei la pieţele internaţionale.

Pe de altă parte, a adăugat ea, pentru ca executivul comunitar să aibă „o imagine clară a impactului asupra pieţei şi a posibililor următori paşi în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina”, trebuie mai întâi să ştie cum va evolua recolta ucraineană în lunile următoare, cât de mult din aceasta va putea fi stocată în spaţiile de depozitare disponibile şi, în final, să obţină informaţii privind logistica exporturilor, inclusiv rutele prin Marea Neagră şi modul în care funcţionează în prezent aşa-numitele „coridoare de solidaritate”.

Cât despre tratamentul preferenţial de care se bucură produsele agricole ucrainene în UE, prin eliminarea taxelor vamale şi a obligaţiilor de respectare a unor standarde europene, facilitate acordată pentru a sprijini economic Ucraina în războiul cu Rusia, dar care nemulţumeşte agricultorii europeni, aceeaşi purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a susţinut că zona de liber schimb UE-Ucraina „continuă să ofere un regim comercial stabil şi reciproc care oferă predictibilitate” pentru fermierii din ambele părţi.