Curs valutar
  • EUR
    20.1525
    -0.0243%
  • USD
    18.2310
    0.3006%
  • RUB
    0.2215
    0.9932%
  • RON
    3.7670
    -0.1062%
  • UAH
    0.4011
    0.2493%

Toate știrile

16 noiembrie 2026

Marea Britanie sancționează firme rusești și kîrgîze implicate în proiectul cripto al lui Ilan Șor

20 Aug. 2025, 18:07
 // Categoria: Economie // Autor:  Realitatea.md
20 Aug. 2025, 18:07 // Economie //  Realitatea.md

Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord a aplicat sancțiuni împotriva câtorva entități afiliate cu Federația Rusă și Republica Kârgâzstan. Printre acestea sunt companii care îi aparțin oligarhului Ilan Șor și care au scopul de camuflare a fluxurilor reale de bani și de evitare a sancțiunilor impuse de Occident împotriva Rusiei. Este vorba despre companiile „A7″, „A71″ și „A7-AGENT”, scrie IPN.

Scădere bruscă de 13% pentru proiectul crypto al lui Ilan Șor, în urma sancțiunilor SUA

„Dacă Kremlinul crede că își poate ascunde încercările disperate de a atenua lovitura sancțiunilor noastre prin spălarea tranzacțiilor prin intermediul unor rețele cripto dubioase, se înșală amarnic”, a declarat ministrul britanic al sancțiunilor, Stephen Doughty.

Potrivit autorităților britanice, companiile sancționate au folosit infrastructuri financiare, precum criptomonede, pentru a masca sursa reală a fondurilor și pentru a permite transferurile financiare ale Rusiei, ocolind sancțiunile internaționale impuse.

Un mod prin care aceste entități au contribuit la eludarea sancțiunilor a fost crearea și operarea bursei de criptomonede Grinex – creată de angajați ai platformei Garantex, după ce aceasta a fost supusă sancțiunilor internaționale – cu scopul principal de a continua operațiunile Garantex, sub o nouă identitate, cea de a facilita transferul a miliarde de dolari în criptomonede.

Așadar, a fost creat tokenul A7A5 – un stablecoin creat de compania „A7″, principalul deținător fiind Ilan Șor, iar al doilea acționar important este banca de stat rusă Promsvyazbank, aflată deja sub sancțiuni internaționale. Principiul său de bază este simplu: 1 (monedă) A7A5 = 1 rublă rusească. Oficial, este promovat ca o „nouă tehnologie financiară”, însă în realitate reprezintă un mijloc de a efectua tranzacții ocolind restricțiile.

În iulie 2025, publicația Elliptic a semnalat o creștere spectaculoasă a volumelor de tranzacții: peste 1 miliard de dolari pe zi, cu un volum total care a depășit 41 de miliarde de dolari, iar capitalizarea de piață a tokenului s-a triplat, ajungând la 521 de milioane de dolari în doar două săptămâni.

Însă, la scurt timp după ce SUA au impus pe 14 august sancțiuni companiilor respective, cotația A7A5 pe piață a scăzut brusc cu 13%. Șocul asupra criptomonedei a generat o reacție în lanț: au scăzut cotațiile și volumele de tranzacționare ale altor active digitale, inclusiv ETH (față de care se tranzacționează A7A5) și BTC, iar bursele conectate la A7A5 au semnalat reducerea lichidității și suspendarea operațiunilor.

Realitatea Live

16 Nov. 2026, 11:24
 // Categoria: Slider // Autor:  Victoria Laur
16 Nov. 2026, 11:24 // Slider //  Victoria Laur

Cu o cultură și tradiții vechi de sute de ani și cu oameni prietenoși, Polonia este recunoscută pentru contribuțiile sale semnificative la istoria europeană și mondială, fiind scena multor evenimente cruciale care au marcat istoria umanității.Populația Poloniei numără în prezent aproximativ 37 milioane de locuitori, care sunt concentrați, în principal, în orașe și municipii mai mari, precum capitala istorică Cracovia.

A fost prima țară din fostul bloc socialist care, după prăbușirea URSS, a început o tranziție pașnică de la socialism la democrație și la o economie de piață.

Primul pas a fost semnarea, pe 16 decembrie 1991, a Acordului European ce punea bazele asocierii dintre Polonia și Comunitățile Europene alături de statele sale membre. Momentul simbolic a fost depunerea de către Guvernul Poloniei, pe 8 aprilie 1994, la Atena, a cererii formale de aderare la Uniunea Europeană.

Referendumul de aderare la Uniunea Europeană, în Polonia, a avut loc în perioada 7-8 iunie 2003, când 77,45% dintre polonezi au votat în favoarea aderării. Alegătorii au fost întrebați simplu: „Aprobați aderarea Republicii Polonia la UE?”.

Statul a aderat în 2004, fiind cea mai populată și cea mai mare țară ca suprafață care a aderat la UE după acel an. Este membru al Spațiului Schengen din 21 decembrie 2007.

Aderarea la UE a adus țării fonduri structurale în valoare de aproximativ 164 de miliarde în anii 2004-2020, ceea ce a dus la o dezvoltare majoră a infrastructurii drumurilor, autostrăzilor, liniilor de canalizare și transportului public. Valoarea totală a exporturilor poloneze de produse a crescut de la aproape 59,7 miliarde de euro, anul aderării, la 285,8 miliarde de euro. După aderare s-a înregistrat o scădere masivă a ratei șomajului, trecând de la 19,5% în mai 2004 la 5,2% la sfârșitul lunii aprilie 2022.

PIB-ul Poloniei în 2004 era de aproximativ 213 miliarde de euro, cifră care a crescut tocmai la 684 de miliarde de euro în 2022. S-a triplat aproape și salariul cetățenilor, de la 550 euro în 2004, la 1350 de euro în 2022.

La capitolul investiții străine directe (ISD), țara a triumfat la propriu. De la 65 de miliarde de euro în 2004, la 210 miliarde de euro în 2022. Evident, speranța de viață a crescut semnificativ. În cazul bărbaților de la 71 de ani în 2004, la 74 de ani către 2022. Iar în cazul femeilor, de la 79 de ani în 2004, la 82 de ani în 2022.