La peste trei ani de la apariţia COVID-19, comisia de ancheta parlamentară britanică privind gestionarea de către guvern a pandemiei îşi începe audierile marţi într-o atmosferă deja electrică.

Pandemia de coronavirus a făcut peste 227.000 de morţi în Regatul Unit, unul dintre cele mai grave bilanţuri din Europa. Boris Johnson, la acea dată şef al guvernului conservator, a fost acuzat că a acţionat prea târziu, în special prin faptul că nu impus imediat un lockdown populaţiei. Dar, între timp, critici, foarte virulente în presa conservatoare, au venit şi din partea oponenţilor măsurilor de izolare impuse repetat în cursul pandemiei.

Prima parte a anchetei acestei comisii, prezidată de fostul magistrat Heather Hallett, ar trebui să stabilească dacă „pandemia a fost planificată corespunzător şi dacă Regatul Unit a fost suficient de pregătit pentru această eventualitate”. Zeci de martori – personalităţi politice şi experţi – urmează să fie audiaţi timp de şase săptămâni. Deschise publicului, audierile vor fi transmise şi în direct pe Youtube.

Familiile victimelor şi-au exprimat regretul că nu fac parte dintre martorii audiaţi în această primă parte a anchetei.

„Fără a învăţa din experienţele membrilor noştri, cum poate ancheta evalua corect deciziile luate de responsabili?„, s-a plâns Barbara Hervert, din grupul Covid Breaved Families, reunind rude ale victimelor.

Climatul politic din jurul procedurii este, de asemenea, exploziv. În cadrul pregătirii pentru anchetă, Heather Hallett a cerut guvernului să-i furnizeze numeroase documente, printre care schimburi de mesaje pe WhatsApp între Boris Johnson şi o serie de responsabili politici şi sanitari. Cererea a stârnit controverse, guvernul Rishi Sunak refuzând să i se supună, considerând că acestea sunt elemente „fără legătură cu munca” desfăşurată de comisia de anchetă. Cabinetul se teme de un precedent care ar face toate comunicările interne către echipele guvernamentale susceptibile să ajungă în spaţiul public.

Executivul a indicat că intenţionează să sesizeze justiţia pentru a stabili dacă cererile anchetei sunt justificate. La rândul său, Boris Johnson a afirmat că nu are nimic de ascuns şi a spus că este gata să ofere el însuşi mesajele comisiei. Fostul premier a fost constrâns să demisioneze în vara lui 2022 după o serie de scandaluri, printre care petreceri organizate la Downing Street în plin lockdown. El a negat întotdeauna că a încălcat cu bună ştiinţă regulile sanitare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

O comisie parlamentară, distinctă de cea care îşi începe audierile marţi, a fost însărcinată să stabilească dacă Boris Johnson a minţit parlamentul, afirmând în mod repetat că toate restricţiile sanitare au fost respectate la Downing Street. Boris Johnson risca suspendarea, chiar noi alegeri dacă ancheta concluziona că a minţit, însă cel interesat a trântit uşa vineri după ce a primit rezultatele preliminare şi a demisionat zgomotos din fotoliul său de parlamentar. Concluziile ar urma să fie făcute publice în zilele următoare.

#COVID-19 #Marea Britanie #reguli sanitare

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.