Temperatura medie a apei din Marea Mediterană a ajuns la 28,54 grade Celsius la data de 13 august, cel mai ridicat nivel înregistrat din 1940, când au început măsurătorile, potrivit AEMET, agenția meteo a Spaniei, relatează Euronews. Fenomenul nu este unic la nivelul planetei. Iulie 2026 a fost luna cu cele mai ridicate temperaturi ale oceanelor, cu o medie de 21 grade Celsius.

În aproape toată luna august, Marea Mediterană a doborât zilnic recorduri de temperatură, unul după altul, cu foarte puține momente de răgaz.

Datele de la AEMET vin la doar câteva săptămâni după ce Mercator Ocean International, organizația care implementează serviciul marin Copernicus, a confirmat că luna iulie a fost deja cea mai caldă lună înregistrată vreodată în Marea Mediterană. Temperatura medie în acea lună a fost de 27,07 grade Celsius, depășind astfel cu patru zecimi de grad precedentul record, stabilit în iulie 2025 (26,68 grade Celsius).

Mercator Ocean International a început să compare variația temperaturilor apelor încă din 1993, ceea ce înseamnă că ambele instituții, deși au folosit metode diferite și au perioade de referință distincte, trag aceeași concluzie: Marea Mediterană a intrat într-un regim termic nemaivăzut până acum.

Datele de la sfârșitul lunii iunie indicau deja această evoluție în Marea Mediterană. AEMEYT a avertizat la acea vreme că temperaturile mării ajunseseră la niveluri mai obișnuite pentru a doua jumătate a lunii august, când marea este de regulă cel mai caldă.

La începutul verii, temperaturile au crescut cu 2,6 grade Celsius peste cele normale. Marea a depășit temperatura medie întâlnită de obicei la jumătatea lunii august, deși era încă luna iunie. Agenția a descris această anomalie drept excepțională.

La nivelul bazinului mediteraneean, 27% din suprafața mării a înregistrat cea mai ridicată temperatură pentru o lună iulie din 1993 încoace. De asemenea, aproximativ 70% din suprafața mării a înregistrat temperaturi care s-au numărat printre cele mai fierbinți patru luni iulie măsurate vreodată.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Meteorologii spun că aceste date arată că fenomenul de încălzire nu este unul izolat. Este important, de asemenea, de scos în evidență că acest record de temperatură nu poate fi indicat drept cauza directă a temperaturilor ridicate înregistrate pe uscat, deoarece în atmosferă intervin numeroși factori.

Cu toate acestea, o temperatură ridicată a apei poate modifica condițiile de-a lungul coastelor: apa eliberează căldura mai lent decât suprafața uscatului, astfel că o Mediterană atât de caldă face mai dificilă scăderea temperaturilor pe timpul nopții, crește umiditatea și duce la nopți mai calde în apropierea țărmului.

De asemenea, energia care se acumulează în mare afectează ecosistemele. Valurile de căldură marine prelungite supun unui stres considerabil organismele adaptate la anumite intervale de temperatură și pot modifica distribuția speciilor, pot crește mortalitatea și pot schimba modul de funcționare al unor întregi comunități costiere.

Odată cu valoarea înregistrată pe 13 august, Marea Mediterană a depășit din nou recordul stabilit cu doar câteva săptămâni înainte, într-o vară care, atât pe uscat, cât și pe mare, continuă să își doboare propriile recorduri.

#apa #Marea Mediterană #meteorologi #Spania

Premierul Vasile Tofan a declarat că proiectul bugetului de stat pentru anul 2027 a fost întors pentru revizuire, deoarece autoritățile consideră că unele cheltuieli trebuie reduse mai mult. Guvernul își propune să diminueze deficitul bugetar, care a depășit 5% din PIB, prin economii în ministere și agenții. Declarațiile a fost făcute în cadrul emsiunii „На грани” la Exclusiv TV.

„Trebuie să trăim în limita mijloacelor pe care le avem. Atunci când deficitul bugetar a depășit deja 5% din PIB, consider că am ajuns să cheltuim peste posibilitățile noastre”, a declarat premierul.

Potrivit lui Tofan, ministerele și agențiile au primit încă din septembrie sarcini concrete privind reducerea cheltuielilor și a personalului. Unele instituții ar putea fi comasate pentru a diminua costurile administrative.

„Dacă avem, de exemplu, patru agenții care se ocupă de aceeași activitate, poate ar trebui să le comasăm într-una singură. Astfel, am avea un singur contabil, un singur jurist și un singur specialist în resurse umane, în loc de câte patru”, a explicat șeful Executivului.

Premierul a recunoscut că aceste măsuri ar putea întâmpina rezistență, dar a afirmat că este hotărât să ducă procesul până la capăt. El a dat drept exemplu reforma administrativ-teritorială, prin care structura actuală de 32 de raioane ar urma să fie înlocuită cu trei regiuni, ceea ce ar permite, în opinia sa, reducerea cheltuielilor administrative.

Tofan a precizat că Guvernul trebuie să facă economii și pentru a putea acoperi alte obligații bugetare, inclusiv acordarea compensațiilor și majorarea salariilor.

În același timp, autoritățile își propun să reducă din costurile de deservire a datoriei publice, prin transferarea unei părți din datoria internă în datorie în valută, care, potrivit premierului, este mai ieftin de finanțat.

Deocamdată, șeful Executivului nu a prezentat cifrele finale ale bugetului pentru 2027, menționând că documentul nu este definitivat. Potrivit legislației, proiectul bugetului de stat trebuia prezentat Parlamentului până la 15 octombrie.