Curs valutar
  • EUR
    20.1616
    0.1577%
  • USD
    18.1049
    0.8788%
  • RUB
    0.2185
    0.8238%
  • RON
    3.7719
    0.1405%
  • UAH
    0.3994
    1.2268%

Toate știrile

12 noiembrie 2026

Marele Muzeu Egiptean se deschide oficial, după ani de amânări

17 Mai 2025, 13:17
 // Categoria: În Lume // Autor:  Realitatea.md
17 Mai 2025, 13:17 // În Lume //  Realitatea.md

După două decenii de la începerea lucrărilor, Marele Muzeu Egiptean (Grand Egyptian Museum – GEM) din apropierea Piramidelor din Giza se pregătește pentru deschiderea oficială, programată pe 3 iulie 2025. Până atunci, vizitatorii pot beneficia de o avanpremieră spectaculoasă a celui mai mare muzeu din lume dedicat unei singure civilizații, scrie Antena3.ro.

Încă de la intrare, privirile sunt atrase de o impunătoare statuie din granit a faraonului Ramses al II-lea, înaltă de 11 metri și cântărind 82 de tone. Aceasta păzește muzeul încă din 2006, fiind primul artefact adus pe șantierul aflat atunci în construcție. Astăzi, statuia deschide vizitatorilor drumul către o colecție de peste 100.000 de comori vechi de mii de ani, întinse pe o suprafață de peste 460.000 de metri pătrați.

Muzeul este în prezent în „fază de testare”, deschis zilnic între orele 9:00 și 17:00. Vizitatorii pot explora atriumul central, Marea Scări monumentală, grădinile exterioare, zona comercială și 12 expoziții temporare. Sălile dedicate lui Tutankhamon vor fi accesibile abia după inaugurarea oficială, iar muzeul va închide temporar pe 15 iunie pentru ultimele pregătiri.

Muzeul de 1 miliard de dolari din Giza se deschide după ani de amânări

Întârziat de revolte politice, crize economice, pandemie și conflictele din regiune, proiectul uriaș nu înlocuiește Muzeul Egiptean din Cairo, ci îl completează, oferind spațiu generos pentru noile descoperiri și o organizare tematică și cronologică mai clară.

În următoarele săptămâni, cele peste 5.000 de obiecte din mormântul lui Tutankhamon – de la tronul său și bijuterii regale, până la măștile funerare din aur masiv – vor fi mutate în două săli uriașe ale GEM. Multe dintre piese vor fi expuse pentru prima dată. Descoperit în 1922, mormântul lui Tut a rămas neatins de hoți, oferind o fereastră unică către viața și credințele Egiptului antic.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Muzeul include și o anexă dedicată a două bărci regale găsite lângă Marea Piramidă în 1954, care va fi deschisă publicului după inaugurare.

De la statuia lui Ramses al II-lea, vizitatorii urcă Marea Scară, flancată de statui ale celor mai cunoscuți faraoni, către un punct panoramic cu vedere la piramidele din Giza, aflate la doar 2 kilometri. În viitor, se va amenaja o alee pietonală care să lege muzeul de situl arheologic.

Galeria principală este organizată pe trei teme – societate, regalitate și credințe – și patru perioade istorice: Regatul Vechi, Regatul Mijlociu, Regatul Nou și perioada greco-romană. Printre exponate se numără manuscrise pe papirus, mitologie sculptată în piatră, unelte ceremoniale, bijuterii, o perucă de peste 3.000 de ani realizată din păr natural, o replică a pietrei din Rosetta și mai multe mumii – inclusiv un crocodil mumificat.

Arhitectura muzeului este impresionantă: fațada din alabastru și sticlă e decorată cu sute de cartușe – simboluri ovale cu hieroglife ce conțin numele regilor și reginelor. Motivul piramidei se regăsește în detalii arhitecturale, până și în fântânile exterioare.

Biletele se pot achiziționa online sau de la casa de bilete (doar cu card), la prețul de 1.200 lire egiptene (aproximativ 22 de euro) pentru adulți, iar copiii și studenții cu vârste între 4 și 21 ani plătesc jumătate. Copiii sub 4 ani au intrare gratuită. Se pot achiziționa și tururi ghidate opționale de 90 de minute, în engleză sau arabă, pentru 1.700 lire egiptene (aprox. 31 de euro).

Realitatea Live

11 Nov. 2026, 22:40
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
11 Nov. 2026, 22:40 // Slider //  Ana Panaguța

Un posibil summit între Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin ar putea deveni unul dintre cele mai importante evenimente diplomatice ale anului. Planul se lovește însă de neînțelegeri între Washington și Beijing: în timp ce Trump vrea discuții directe și libere, liderul chinez insistă asupra unui format strict controlat. În spatele disputei se află mize majore, de la războiul din Ucraina și controlul armamentului nuclear până la viitorul ordinii mondiale, informează adevărul.ro.

Beijingul dorește o reuniune strict organizată, cu declarații pregătite în avans și puțin spațiu pentru discuții spontane. Administrația Trump preferă însă un format mai liber, care să le permită celor trei lideri să poarte un dialog direct.

China încearcă să evite imprevizibilul, în timp ce Statele Unite insistă asupra unui format mai flexibil pentru o eventuală întâlnire trilaterală între liderii american, chinez și rus.

Potrivit publicației The Wall Street Journal (WSJ), Beijingul dorește ca summitul să se desfășoare după un scenariu stabilit în prealabil. Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin ar urma să citească declarații pregătite dinainte, iar posibilitatea unor discuții libere ar fi limitată.

Administrația președintelui american Donald Trump susține, în schimb, un format mai deschis, care să le permită celor trei lideri să facă schimb de opinii. Întâlnirea ar putea avea loc în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), programat în China pentru 18–19 noiembrie.

Diferențele dintre Washington și Beijing în privința formatului și agendei ridică semne de întrebare asupra șanselor ca reuniunea să aibă loc, deși Statele Unite, China și Rusia și-au exprimat disponibilitatea de a lua în calcul o asemenea întâlnire.

Controlul armamentului nuclear, un punct sensibil

Donald Trump a transmis clar că dorește să discute despre controlul armelor nucleare.

China deține un arsenal nuclear mult mai mic decât Statele Unite și Rusia, însă îl extinde rapid. Beijingul a manifestat de multă vreme reticență față de negocierile privind limitarea armamentului nuclear.

Duminică, 8 noiembrie, Trump și-a exprimat speranța că, în cadrul unei întâlniri cu Xi Jinping și Vladimir Putin, vor putea fi abordate „numeroase subiecte, inclusiv denuclearizarea”.

Pentru China, participarea la negocieri trilaterale privind controlul armamentului ar putea însă consacra o situație de inegalitate între arsenalele nucleare, în avantajul Washingtonului și Moscovei. Un asemenea rezultat este inacceptabil pentru Xi Jinping, care conduce cel mai amplu program de extindere a arsenalului nuclear chinez din istoria țării.

Un oficial chinez a declarat că Beijingul nu va accepta să participe la astfel de negocieri.

Ultimul mare acord privind armele nucleare dintre Statele Unite și Rusia, cunoscut drept Noul START (START III), a expirat în februarie anul acesta. În consecință, cele mai mari două arsenale nucleare din lume au rămas, pentru prima dată după decenii, în afara unui acord care să le limiteze.

Administrația Trump a susținut că orice viitor acord de control al armamentului nuclear ar trebui să includă și China, al cărei arsenal se extinde într-un ritm mai rapid decât cele american și rus.

Miza Rusiei și poziția Beijingului

Apelul lui Vladimir Putin pentru organizarea unei întâlniri trilaterale ar putea urmări valorificarea unei eventuale relaxări a poziției lui Trump față de Kremlin.

Potrivit analizei citate de WSJ, liderul rus ar putea încerca să obțină, cu sprijinul Chinei, progrese în direcția încheierii războiului împotriva Ucrainei în condiții favorabile Moscovei, fără participarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Un oficial chinez a declarat că Beijingul este dispus să accepte o reuniune în trei, dar numai dacă aceasta este pregătită în detaliu. China dorește o agendă convenită în prealabil și un rezultat stabilit înaintea întâlnirii.

Beijingul ar fi dispus să discute despre Ucraina și alte subiecte importante în acest cadru. În lipsa unei pregătiri prealabile, însă, China ar prefera organizarea unor întâlniri bilaterale separate.

Un oficial de rang înalt din administrația Trump a afirmat că Xi Jinping pare să evite dialogurile spontane cu omologii săi. Această insistență asupra unui format strict controlat ridică întrebări cu privire la disponibilitatea liderului chinez de a participa la discuții directe, a adăugat reprezentantul american.

Surse apropiate Beijingului, citate de WSJ, susțin că Xi ar dori să creeze imaginea unei întâlniri trilaterale istorice, cu fotografii oficiale, declarații comune și un puternic impact propagandistic, fără a-și asuma riscul unor discuții imprevizibile.

De ce evită Xi Jinping discuțiile spontane

Kurt Campbell, fost adjunct al secretarului de stat al SUA, consideră că o asemenea întâlnire ar implica riscuri importante pentru liderul chinez.

„Cred că, pentru Xi, este o situație foarte riscantă și extrem de imprevizibilă. Beijingul ar prefera să își gestioneze separat relațiile cu Washingtonul și Moscova, obținând avantaje de la fiecare”, a declarat Campbell.

Preferința Chinei pentru discursuri pregătite și rostite pe rând este în concordanță cu practicile sale diplomatice obișnuite.

Întâlnirile lui Xi Jinping cu liderii străini sunt, de regulă, planificate cu mare atenție, uneori până la nivel de minut. Subiectele sunt stabilite dinainte, iar spațiul pentru spontaneitate este redus.

Această prudență este cu atât mai pronunțată în contextul pregătirilor pentru o amplă schimbare a conducerii Partidului Comunist Chinez, la cel de-al 21-lea Congres, programat pentru sfârșitul anului 2027. Se estimează că Xi va numi atunci o nouă generație de colaboratori loiali în funcțiile de conducere.

Potrivit surselor WSJ apropiate Beijingului, în timp ce Xi gestionează epurări politice, numiri în funcții-cheie și problema succesiunii, o întâlnire cu Trump și Putin desfășurată într-un format necontrolat reprezintă exact genul de variabilă imprevizibilă pe care China dorește să o evite.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!