Mărfurile strategice vor fi divizate în trei categorii, iar vânzarea lor va fi reglementară. Noile prevederi au fost adoptate în lectura a doua, de către deputați.

Așadar, mărfurile strategice vor fi clasificate în trei categorii: produse cu dublă utilizare, produse militare și produse supuse controlului la nivel național. De asemenea, noile reglementari se referă la serviciile de intermediere, transbordare și produsele de supraveghere cibernetică etc.

Cei care își vor dori să comercializeze asemenea tip de produce, vor trebui să obțină permisiunea autorităților, fiind înregistrați și certificați. Comisia națională de control al comerțului cu mărfuri strategice va examina și decide eliberarea, prelungirea, reperfectarea, suspendarea, anularea și retragerea autorizațiilor și a documentelor necesare pentru activitățile de comerț cu mărfuri strategice pe teritoriul Republicii Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Modelele autorizațiilor și ale actelor conexe pentru comerțul cu mărfuri strategice vor fi stabilite de către Guvern. Autorizația va conține informația cu privire la exportator, importator sau solicitant, țara de destinație și cea de origine a mărfurilor strategice transportate, caracterul mărfurilor, termenul de valabilitate a autorizației și condițiile speciale cu privire la cantitatea și utilizarea mărfurilor. Termenul de valabilitate a autorizației va fi determinat de către Comisia națională, dar nu va depăși doi ani de la data eliberării.

Totodată, noua lege prevede posibilitatea instituirii unor restricții asupra comerțului strategic. Este prevăzută inclusiv declararea de embargo unor țări, în cazul în care acestea nu vor îndeplini obligațiile asumate față de țara noastră, precum și în interesul securității naționale și al politicii externe sau la decizia organizațiilor internaționale din care Republica Moldova face parte”, precizează serviciul de presă al Legislativului.

Noile reglementări vor fi valabile începând cu 1 ianuarie 2025. Odată cu intrarea lor în vigoare, va fi abrogată Legea cu privire la controlul exportului, reexportului, importului și tranzitului de mărfuri strategice.

#lege #mărfuri strategice #parlament #reglementări #vanzare

La Chișinău există un punct de reper pe care aproape toată lumea îl cunoaște: „Ne vedem la Ștefan”.

Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, amplasat la intrarea în Grădina Publică ce îi poartă numele, a devenit în timp nu doar un simbol al capitalei, ci și unul dintre cele mai recunoscute locuri ale orașului.

Statuia a fost realizată în perioada 1925-1928 de sculptorul Alexandru Plămădeală. Ideea ridicării monumentului a apărut în 1923, când artistului i s-a propus să elaboreze proiectul pornind de la un portret-miniatură al domnitorului, datat cu anul 1475. Tot lui Plămădeală i-a revenit și alegerea locului unde urma să fie instalat monumentul.

Statuia a fost turnată la București, în 1927, din bronz obținut prin topirea a șase tunuri otomane capturate în timpul războiului ruso-turc din anii 1877-1878. Monumentul a fost inaugurat la 29 aprilie 1928, la 10 ani de la Unirea Basarabiei cu România. Statuia are 5,20 metri înălțime și este așezată pe un soclu de 6 metri din piatră de Cosăuți. Înălțimea totală a ansamblului ajunge la 11,20 metri. Pe fațada principală a soclului a fost dăltuită inscripția: „Ștefan cel Mare – Domnitor al Moldovei. 1457–1504”.

Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt a avut însă o soartă la fel de zbuciumată ca istoria acestui teritoriu. În iunie 1940, după ultimatumul sovietic dat României, statuia a fost evacuată la Vaslui pentru a fi salvată, în timp ce soclul rămas la Chișinău a fost demolat. În august 1942, monumentul a fost readus în capitală și instalat în fața Arcului de Triumf. În 1944, odată cu apropierea din nou a frontului, statuia a fost evacuată pentru a doua oară în România, de această dată la Craiova.

În 1945, monumentul a revenit din nou la Chișinău, după ce sculptorița Claudia Cobizeva, discipolă a lui Alexandru Plămădeală, l-a identificat într-un parc din Craiova și a semnalat autorităților existența lui. Totuși, statuia nu a mai fost amplasată în locul ales inițial, ci în adâncul grădinii publice, iar unele însemne au fost modificate.

În perioada sovietică, monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt a fost delăsat, în timp ce în centrul Chișinăului a fost instalat monumentul lui Vladimir Lenin.

Abia la sfârșitul anilor ’80 monumentul a revenit în prim-planul vieții publice. Restaurat și readus pe locul său istoric, cu inscripțiile originale refăcute, acesta a fost dezvelit din nou la 31 august 1990, atunci când s-a marcat un an de la proclamarea Limbii Române ca limbă de stat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Astăzi, monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt este unul dintre cele mai importante simboluri ale Chișinăului. Aici sunt depuse flori la evenimentele oficiale, aici încep marșuri și manifestații, iar pentru mulți locuitori ai capitalei locul rămâne simplu de recunoscut: „Ne vedem la Ștefan”.

#Chisinau #monument #Stefan Cel Mare