Învestit la 1 noiembrie 2025, Guvernul Munteanu își încheie mandatul după mai puțin de un an, devenind al cincilea cel mai scurt guvern din istoria R.Moldova. Alexandru Munteanu care și-a anunțat demisia din funcție pe 3 iulie, a motivat că nu își mai poate exercita mandatul „în acord cu principiile și convingerile” sale. Demisia lui a declanșat speculații privind viitorul premier. În spațiul public sunt vehiculate mai multe nume, printre care Igor Grosu, Marcel Spătari, Eugeniu Osmochescu și Vasile Tofan.

Până la învestirea unui nou Executiv, atribuțiile de prim-ministru sunt exercitate de viceprim-ministrul Eugeniu Osmochescu, care conduce interimar Guvernul. Societatea așteaptă desemnarea unui nou premier și învestirea următorului cabinet de miniștri, într-o perioadă în care stabilitatea politică și continuitatea reformelor sunt esențiale. Parlamentul European a adoptat raportul privind R. Moldova, cerând accelerarea negocierilor de aderare și deschiderea tuturor clusterelor fără întârziere, reconfirmând sprijinul european în fața presiunilor Rusiei.

Cine are astăzi autoritatea și credibilitatea necesare pentru a conduce Guvernul într-o perioadă atât de complicată?
Are R. Moldova nevoie de un premier tehnocrat sau de un lider politic cu greutate și experiență?
Care trebuie să fie primele trei decizii ale noului prim-ministru pentru a recâștiga încrederea cetățenilor?
Care este cea mai mare provocare pentru viitorul premier: economia, reforma instituțiilor sau securitatea?
A fost demisia premierului rezultatul unor probleme personale sau este expresia unor tensiuni acumulate în interiorul echipei de guvernare?
Cât de gravă este criza din interiorul guvernării și ce impact ar putea avea asupra stabilității politice?
Are guvernarea un plan clar pentru depășirea crizei politice sau asistăm doar la o gestionare de moment a problemelor?
Cine își asumă responsabilitatea politică pentru eșecurile și controversele acumulate în ultimii ani?
În fața presiunilor externe și a provocărilor interne, are guvernarea suficientă forță politică pentru a continua drumul european al R.Moldova?
Poate fi menținut parcursul european fără o reformare reală a clasei politice?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii “Realitatea te privește”, vineri, 10 iulie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitații jurnalistei Valentina Ursu sunt Mariana Lucrețeanu, fostă deputată PAS și fost secretar de stat al Ministerului Afacerilor Interne și Nicolae Negru, editorialist, analist politic și publicist.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#criza politică #numire guvern #Realitatea te priveste

Ministra Afacerilor Externe a României, Oana Țoiu, spune că reacția Moscovei după achiziția Portului Internațional Giurgiulești reflectă nemulțumirea Rusiei față de creșterea influenței regionale a României. Declarația a fost făcută la Digi24, după ce un oficial al diplomației ruse a criticat Bucureștiul și a susținut că portul ar putea fi folosit pentru transportarea armelor către Ucraina.

Oana Țoiu afirmă că achiziția portului reprezintă, în primul rând, un obiectiv economic pentru România și face parte dintr-o discuție mai veche dintre București și Chișinău.

„România are niște obiective foarte clare legate de creșterea propriei economii, de creșterea aportului pe care îl avem, inclusiv în comerțul internațional”, a declarat ministra.

Țoiu a declarat că negocierile privind Portul Giurgiulești au început cu mult timp înainte ca achiziția să fie finalizată. De asemenea, ministra a subliniat că România este „mândră” că tranzacția a fost încheiată și a evidențiat importanța portului pentru comerțul Republicii Moldova.

„Vorbim de un port care gestionează peste 60% din exporturile Republicii Moldova”, a spus ea.

Oana Țoiu a adăugat că, pe lângă obiectivul economic, achiziția poate contribui la consolidarea influenței României în regiune. În acest context, ea a menționat și rolul Portului Constanța ca hub logistic important pentru transportul de mărfuri și cereale.

Referindu-se la declarațiile venite de la Moscova, Oana Țoiu a afirmat că Rusia încearcă să mute atenția în afara propriilor granițe și a acuzat existența unor tentative de „manipulare a adevărului” și „propagandă”.

Întrebată dacă afirmațiile oficialului rus pot fi interpretate drept o amenințare, șefa diplomației române a răspuns că le vede drept „o nemulțumire pe care Rusia o are față de creșterea influenței regionale a României” și față de apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană.

Țoiu a amintit, în acest context, deschiderea unor capitole de negociere pentru aderarea Republicii Moldova la UE și a spus că România a contribuit la acest proces.

Precizările au venit după un interviu acordat de Iuri Pilipson, directorul celui de-al Doilea Departament din cadrul Ministerului rus de Externe, în care acesta a criticat acțiunile României în Republica Moldova. Pilipson a susținut că România ar putea folosi Portul Giurgiulești pentru transportul de arme către Ucraina:

„România este deja implicată în acordarea unui sprijin militar și logistic direct regimului de la Kiev. Această împrejurare ridică semne de întrebare cu privire la adevăratele scopuri ale utilizării portului Giurgiulești în viitorul apropiat”, a menționat el.