Mark Zuckerberg, mai protejat decât Jeff Bezos sau Sundar Pichai

Meta a plătit în 2021 de zece ori mai mult pentru securitatea personală a lui Mark Zuckerberg decât a făcut-o Amazon pentru securitatea lui Jeff Bezos. Sumele sunt fabuloase, iar analiza documentelor care certifică această realitate uimitoare a fost realizată de Bloomberg.

Ca referință, pentru ca Mark Zuckerberg să rămână imun la amenințările cu moartea pe care le primește probabil regulat, gigantul pe care îl conduce a cheltuit în 2021 nu mai puțin de 15,2 milioane de dolari. Această sumă a fost doar pentru el personal, atât. Siguranța familiei Zuckerberg s-a reflectat și ea în cheltuieli adiționale cu securitatea de 10 milioane de dolari, în timp ce 1,6 milioane de dolari au fost cheltuiți cu transportul șefului Facebook folosind avionul său personal. Ca pachetul să fie complet, aceste sume cresc în fiecare an. Chiar și în pandemie, securitatea sa a fost mai scumpă cu 6% decât în anul anterior.

Ca și comparație, Google a plătit pentru securitatea CEO-ului Sundar Pichai aproximativ 4,3 milioane de dolari, pe când Amazon cheltuie doar 1,6 milioane de dolari cu securitatea fondatorului Jeff Bezos. Pe locul 2, în topul costurilor de securitate pentru șefii companiilor de tehnologie, se află COO-ul Facebook, Sheryl Sandberg, cu aproape 9 milioane de dolari, de două ori mai mult decât șeful Google. În contextul în care reputația negativă a Facebook și Instagram nu pare să plece nicăieri, doar să se amplifice de la un an la altul, cifrele de mai sus nu vor face decât să meargă și ele în sus.

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china