Ratificarea acordului de aderare a Moldovei la UE va dura un an sau chiar doi, a declarat pentru Teleradio – Moldova comisara europeană Marta Kos. Oficiala a menționat că printre problemele pe care la avem se numără reformele din justiție, corupția și conversia economiei.

Kos a mai menționat că Moldova trebuie să parcurgă întreg procesul de negocieri, având scopuri ambițioase. Totodată, conform comisarei, UE încearcă să facă economia țării noastre mai puternică și mai stabilă, astfel încât atunci când devenim membri ai Uniunii Europene să fim egali cu alte state membre.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Guvernul a spus că își dorește să încheie negocierile către finele anului 2028. Cu munca asiduă, acest lucru este posibil. Însă va trebui în continuare să mai parcurgem un an – doi pentru procesul de ratificare de către statele membre. (…)

Noi încă nu am inițiat negocierile. Rămâne foarte multă muncă de făcut, în special reforma sistemului judiciar, lupta împotriva corupției. De asemenea, conversia economiei. Noi, din partea Uniunii Europene, încercăm să facem economia dumneavoastră mai stabilă, mai puternică, astfel încât în momentul în care veți deveni membri ai Uniunii Europene, să fiți egali cu celelalte state membre.

În acest context, trebuie să parcurgem întregul proces de negocieri. Și Comisia Europeană a spus, cu adevărat, despre niște scopuri ambițioase. Guvernul dumneavoastră, cetățenii sunt foarte ambițioși. Noi vă sprijinim. Începând cu regulile pieței comune sau regulile de competitivitate, ecologia – toate acestea sunt aspecte la care trebuie să muncim în continuare”, a spus Marta Kos.

Oficiala de la Bruxelles a mai relatat că Moldova a avansat atât de mult în procesul de screening, încât UE a aplicat inteligența artificială pentru a ne ajuta să desfășurăm procesul. De asemenea, vorbind despre decuplarea de Ucraina, Kos a punctat că întrebarea este una artificială actualmente, deoarece atât Moldova, cât și țara vecină, sunt pregătite să negocieze toate clusterele.

#aderare #Marta Kos #Moldova #ratificare #UE

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.