Marți cresc tarifele la carburanți. Benzina va costa cu 17 bani mai mult, iar prețul motorinei se majorează cu 13 bani, anunță Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică.

Așadar, pentru un litru de benzină se vor plăti 24,20 lei. Șoferii care alimentează vehiculele cu motorină văr scoate din buzunar 23,94 de lei, anunță autoritatea.

„Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) informează că ultimele majorări ale prețurilor la carburanți se datorează în special creșterii cotațiilor Platts pentru produsele derivate din petrol la bursele internaționale, indicator care stă la baza metodei actuale de determinare a nivelului prețurilor.

De la începutul anului curent, cotațiile Platts la benzină și la motorină au crescut cu circa 100$/tona. Totodată, prețul petrolului a înregistrat săptămâna precedentă o majorare de 8%, ceea ce reprezintă cea mai mare creștere din octombrie 2022”, motivează ANRE într-un comunicat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Specialiștii mai spun că statisticele publicate de către globalpetrolprices.com plasează în continuare Republica Moldova în top patru țări cu cele mai mici prețuri la carburanți de pe continentul european. „Prețuri mai joase decât în Republica Moldova pot fi găsite doar în Federația Rusă, Belarus și Turcia”, notează ANRE.

#ANRE #benzina #carburanti #motorina #tarife

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.