În fiecare an, pe 1 martie, prindem la piept mărțișorul, simbol al primăverii, cu o încărcătură puternică de semnificații, ritualuri și povești care au trecut de la o generație la alta. Obiecte asemănătoare mărțișorului au fost descoperite de arheologi pe teritoriul actual al Moldovei și datează de peste 8 000 de ani. Erau confecționate din pietre roșii și albe, simbolizând trecerea de la iarnă la primăvară. Tradiția provine din perioada Imperiului Roman, când luna martie marca începutul anului și era dedicată zeului Marte, protector al fertilității. Astfel, mărțișorul a devenit simbol al renașterii și al energiei vitale.

Mărțișorul nu este o tradiție izolată. Îl regăsim în tot spațiul est-european – de la România și Bulgaria, până în Macedonia de Nord, Albania și Ucraina. În 2017, Republica Moldova, alături de România, Bulgaria și Macedonia de Nord, a reușit includerea mărțișorului în lista reprezentativă UNESCO a patrimoniului cultural imaterial al umanității.

În fiecare an, sezonul mărțișorului aduce o serie de evenimente ce formează un veritabil festival al primăverii. De la concerte și expoziții de fotografie, la târguri pline de culoare și ateliere de creație, aceste manifestații culturale reînvie tradițiile și unesc comunitățile.

Festivalul internațional de muzică „Mărțișor” reprezintă una dintre cele mai așteptate sărbători ale sezonului de primăvară. De la 1 martie și pe parcursul întregii luni, la Palatul Național „Nicolae Sulac” din Chișinău publicul se bucură de un program muzical divers, ce reunește artiști autohtoni și internaționali într-o serie de concerte și reprezentații inedite. Cu genericul „Primăvară, hai acasă!”, festivalul nu doar onorează simbolul primăverii, ci și promovează identitatea culturală a națiunii, implicând comunități din toată țara și diaspora.

Un alt punct de atracție este expoziția de fotografie „Mărțișorul călător”, găzduită toată luna martie la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală. În imagini sunt surprinse mărțișoare în contexte inedite, în locuri deosebite de pe diverse continente, transformând mărțișorul într-un simbol al călătoriilor, al întâlnirilor interculturale și al tradiției universale.

Târgurile de primăvară reprezintă un alt element esențial al evenimentelor dedicate mărțișorului. În Piața Marii Adunări Naționale și în toate sectoarele capitalei meșteșugarii prezintă o gamă variată de mărțișoare, suvenire și obiecte tradiționale.

La Muzeul Național de Etnografie din Chișinău, precum și în diferite localități ale țării, sunt organizate ateliere de confecționare a mărțișoarelor. Participanții, de la copii la adulți, nu doar explorează arta tradițională de împletire a firelor roșii și albe, ci și descoperă semnificațiile străvechi ale mărțișorului.

Evenimentele dedicate mărțișorului demonstrează că acesta este mult mai mult decât un simplu accesoriu și element tradițional, și reprezintă o punte de legătură între generații, un catalizator al energiei primăverii și un simbol al continuității, ne reamintește rădăcinile și valorile istorice, de la ritualurile de purificare la bucuria colectivă a renașterii naturii.

Într-o lume în continuă schimbare, mărțișorul a rămas o constantă, un simbol care reușește, cu o simplitate uimitoare, adună laolaltă mituri, identitate, emoție, spiritualitate și natură. Și, poate, tocmai de aceea a rezistat, – pentru că vorbește în toate limbajele și leagă, printr-un fir subțire, dar puternic, trecutul de prezent, iar pe noi – unii de alții.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Timp de două luni, Agenția IPN va prezenta evenimentele care au scris istoria contemporană a Republicii Moldova. Deveniți parte a campaniei și împărtășiți materialele IPN „Evenimente care scriu istorie” cu prietenii, colegii și rudele.

Evenimente care scriu istorie – Campanie a Agenției de presă IPN

#campanie IPN #evemimente #istorie #martisor

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.