În prezent, Republica Moldova nu dispune de un sistem funcțional de alertare a populației în cazul unor amenințări, inclusiv a celor asociate dronelor. Din acest motiv, autoritățile elaborează soluții temporare pentru informarea și avertizarea cetățenilor până la lansarea MD-Alert. Despre acest lucru a vorbit Sergiu Diaconu în cadrul emisiunii „7 zile”.

Diaconu a explicat că, în cazul dronelor care pătrund în spațiul aerian al Republicii Moldova, responsabilitatea revine în primul rând Ministerului Apărării. Centrul de Management al Crizelor intervine atunci când există o amenințare pentru oameni sau pentru obiective importante.

„Dacă o dronă lovește un obiectiv de infrastructură critică sau cade într-o localitate, atunci intervenim noi și coordonăm acțiunile pentru gestionarea crizei. Atâta timp cât este vorba doar despre survolări, nu considerăm că este o situație de criză”, a explicat Diaconu.

Potrivit acestuia, un sistem complet de avertizare a populației va fi disponibil abia spre sfârșitul anului 2027.

„Deocamdată nu avem un sistem funcțional. De aceea, în prezent elaborăm module temporare care vor putea fi utilizate pentru avertizarea populației, precum și mecanisme prin care să le explicăm oamenilor ce trebuie să facă”, a declarat Diaconu.

Autoritățile intenționează să lanseze în luna noiembrie o campanie națională de informare a populației.

Despre lansarea sistemului MD-Alert în 2027 a anunțat încă în luna august ministra Afacerilor Interne, Daniela Misail-Nichitin. După incidentele recente cu drone, președinta Maia Sandu a cerut instituțiilor statului să utilizeze canale digitale temporare pentru avertizarea populației.

Implementarea sistemului MD-Alert este estimată la 5 milioane de euro.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#drone #Sergiu Diaconu #sistem MD-Alert

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.