Reprezentanții ministerelor de resort din Republica Moldova și Ucraina au discutat miercuri, 16 martie, în cadrul unei ședințe de lucru despre mecanismele de integrare educațională a copiilor și tinerilor refugiați din Ucraina.

Astfel, părțile s-au informat reciproc despre pașii concreți întreprinși în vederea facilitării accesului la studii elevilor și studenților ucraineni refugiați pe teritoriul Republicii Moldova, iar partea ucraineană a mulțumit Guvernului Republicii Moldova și cetățenilor țării pentru grija și ajutorul substanțial oferit în această perioadă complicată.

„Au fost menționate mai multe oportunități de încadrare a acestora în sistemul educațional din țara noastră: școlarizarea în calitate de elev, frecventarea instituției de învățământ în calitate de audient, participarea la activități extrașcolare, non-formale, înscrierea la activități de asistență psihopedagogică și consiliere”, se arată în nota informativă a Ministerului Educației și Cercetării.

Mai mult, conform responsabililor, au fost discutate posibilitățile de reluare a procesului de instruire de către copiii refugiați, asigurat de Ministerul Învățământului și Științei din Ucraina prin diverse metode, precum: în format online la lecțiile din școlile ucrainene, cu acces la resursele educaționale ale platformelor Всеукраїнська онлайн-школа și Școala internațională ucraineană.

„Suplimentar, Ministerul Învățământului și Științei din Ucraina a manifestat deschidere pentru a oferi sprijin profesorilor moldoveni pentru comunicare și conlucrare în procesul de predare copiilor refugiați. Responsabilii din partea ministerelor, care au participat la ședință, au convenit să rămână în contact permanent pentru a monitoriza situația și pentru a identifica soluții optime în vederea continuității procesului educațional pentru copiii și tinerii ucraineni”.

De asemenea, au fost oferite linkuri pentru resurse educaționale online, care pot fi utilizate de copiii refugiați din Ucraina în procesul de studii: https://lms.e-school.net.ua, https://uied.org.ua/navchayemosya-bez-kordoniv.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#copii refugiati #educație #ministere de resort

Peste 32 de milioane de lei, alocați de stat pentru achitarea investiției în complexul Arena Chișinău, au fost utilizați pentru acoperirea cheltuielilor curente, deși aveau o altă destinație. Totodată, mobilierul și echipamentele în valoare de aproape 99 de milioane de lei au fost înregistrate ca parte a clădirilor, în loc să fie evidențiate separat. Constatările se regăsesc într-un raport al Curții de Conturi, examinat de Comisia parlamentară pentru control al finanțelor publice, transmite IPN.

Șefa adjunctă a Direcției generale de audit, Ana Diaconu, a declarat că în perioada 2018-2025, statul a alocat circa 607 milioane de lei pentru rambursarea investiției, dintre care 573,9 milioane au fost achitate partenerului privat. Diferența de 32,8 milioane de lei, provenită din fluctuațiile cursului valutar, a fost folosită pentru cheltuielile curente ale complexului.

Auditul a mai constatat că inventarierea generală a patrimoniului nu a fost efectuată în 2023 și 2024, iar cea din 2025 nu a respectat integral cerințele legale. Au fost identificate și neclarități privind un teren de 1,67 hectare, inclus în capitalul social al societății, dar înregistrat ca proprietate a Agenției Proprietății Publice.

În 2024, Arena Chișinău a înregistrat pierderi de 33,9 milioane de lei, la venituri de 26 de milioane și cheltuieli de 59,9 milioane de lei. Aproape 59% din cheltuieli au reprezentat amortizarea patrimoniului. Închirierea patinoarului în perioada 2023-2024 a generat cheltuieli de 869,8 mii de lei, în timp ce veniturile au fost de doar 395,5 mii de lei.

Nereguli au fost depistate și la salarizare. Auditorul menționează că în perioada 2024-2025, au fost acordate stimulente de 428,6 mii de lei fără documentele obligatorii. Salariul viceadministratorului a fost cu 9,3 mii de lei mai mare decât cel al administratorului, ceea ce a generat cheltuieli neregulamentare de 141,3 mii de lei.

Administratorul Arenei Chișinău, Sergiu Stanciu, a declarat că instituția funcționează în regim de autogestiune, iar cheltuielile curente sunt acoperite din venituri proprii. Acesta a precizat că tarifele de închiriere au fost ajustate în septembrie 2023, salariul viceadministratorului a fost revizuit, documentele interne au fost corectate, iar procedurile de achiziție îmbunătățite. Totodată, situația privind utilizarea terenului pentru ATV-uri a fost reglementată.

Pentru remedierea neregulilor, Curtea de Conturi a formulat 13 recomandări. Potrivit instituției, două au fost implementate integral, trei parțial, iar opt au rămas neimplementate. Termenul-limită pentru realizarea acestora este aprilie 2027.