Peste 166 de mii de persoane au beneficiat, în luna ianuarie, de medicamente și dispozitive medicale compensate, prescrise prin intermediul Sistemului informațional automatizat eRețeta. Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM) a transferat farmaciilor contractate aproximativ 102 milioane de lei pentru produsele compensate. Suma este cu aproximativ patru milioane de lei mai mare comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Din totalul mijloacelor alocate, circa 95 de milioane de lei au fost achitate pentru medicamente compensate, iar costul mediu al medicamentelor și dispozitivelor medicale compensate per beneficiar a constituit 609 lei.

„Cei mai mulți bani au fost direcționați pentru tratamentul bolilor aparatului circulator, peste 46 de milioane de lei pentru aproximativ 114 mii de pacienți. Totodată, sume importante au fost alocate pentru preparatele destinate bolilor endocrine, de nutriție și metabolism, în valoare totală de circa 32 de milioane de lei, de care au beneficiat peste 64 de mii de persoane.

În perioada menționată, cel mai costisitor tratament cu medicamente compensate a fost înregistrat pentru bolile pielii și ale țesutului celular subcutanat, cu un cost mediu per pacient de peste 1.135 de lei. De dispozitive medicale compensate au beneficiat peste 22 de mii de persoane, suma alocată pentru aceste produse fiind de peste 6,6 milioane de lei”, transmite CNAM.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Rețeta electronică poate fi prescrisă de orice medic, inclusiv de cei din cadrul unităților de primiri urgențe, precum și de medicii care prestează servicii de îngrijiri comunitare sau îngrijiri paliative la domiciliu. Medicamentele și dispozitivele medicale compensate pot fi ridicate din farmacii doar în baza prezentării buletinului de identitate, fără a fi necesară rețeta pe suport de hârtie. Totodată, rețeta electronică poate fi valorificată în una sau mai multe vizite la farmacie, în funcție de necesitățile beneficiarului.

#CNAM #medicamente compensate #persoane

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.