Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (AMDM) informează despre recomandarea Comitetului de siguranță al Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) privind retragerea autorizațiilor de punere pe piață pentru medicamentele care conțin levamisol, după o reevaluare a siguranței acestora la nivelul Uniunii Europene.

Decizia a fost luată în urma concluziilor Comitetului pentru evaluarea riscurilor în materie de farmacovigilență (PRAC), care a confirmat că levamisolul poate provoca leucoencefalopatie – o reacție adversă rară, dar gravă, ce afectează materia albă a creierului. Potrivit experților, afecțiunea poate fi debilitantă și chiar pune viața în pericol, iar apariția sa este imprevizibilă. Simptomele pot apărea chiar și după administrarea unei singure doze și se pot dezvolta în decurs de câteva luni după tratament.

În contextul în care levamisolul este utilizat în special pentru tratarea formelor ușoare de parazitoze, iar evaluarea nu a identificat măsuri eficiente pentru reducerea riscurilor sau grupuri de pacienți cu risc crescut, PRAC a concluzionat că beneficiile acestui medicament nu mai depășesc riscurile asociate utilizării sale.

Recomandarea PRAC urmează să fie transmisă Grupului de Coordonare pentru Procedurile de Recunoaștere Reciprocă și Descentralizate – Uman (CMDh), care va adopta o poziție comună la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene.

Situația în Republica Moldova

Potrivit AMDM, în Republica Moldova sunt autorizate două medicamente care conțin levamisol – Decaris comprimate de 50 mg (N2) și Decaris comprimate de 150 mg (N1), produse de compania Gedeon Richter din Ungaria.

Autoritatea precizează că monitorizează evoluțiile la nivel european și va informa suplimentar profesioniștii din domeniul sănătății și publicul larg despre eventualele măsuri de reglementare care ar putea fi aplicate în țară.

Recomandări pentru pacienți

Medicamentele care conțin levamisol sunt utilizate pentru tratarea unor infecții parazitare, însă reevaluarea EMA a confirmat riscul apariției leucoencefalopatiei. Specialiștii subliniază că există alternative terapeutice pentru tratamentul parazitozelor.

Pacienții sunt îndemnați să solicite imediat asistență medicală dacă apar simptome precum slăbiciune musculară, dificultăți de vorbire, confuzie sau tulburări de coordonare și să se adreseze medicului sau farmacistului pentru orice întrebări legate de tratamentul administrat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#levamisol #medicmente #pericol

Debitul Dunării la intrarea în România va rămâne în jurul valorii de 1.400 de metri cubi pe secundă până la 17 august, mult sub media obișnuită pentru această perioadă. Potrivit Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor din România, o creștere mai importantă a debitului ar putea apărea abia după 24–26 august, scrie Mediafax.ro.

La Baziaș, punctul în care Dunărea intră în România, debitul este de aproximativ 1.400 mc/s, în condițiile în care media pentru luna august este de circa 3.900 mc/s. Astfel, fluviul transportă în prezent doar aproximativ 36% din cantitatea de apă obișnuită pentru această perioadă.

Nici în aval de Porțile de Fier nu sunt prognozate modificări semnificative. Pe sectorul Turnu Măgurele–Tulcea, debitele ar putea rămâne relativ constante, cu o ușoară scădere la începutul intervalului.

Ploile din Europa Centrală nu sunt suficiente

Deși precipitațiile recente au dus la creșterea debitului Dunării în partea superioară a fluviului, efectul acestora nu se resimte deocamdată la intrarea în România.

Unul dintre motive este scăderea debitului râului Sava, unul dintre principalii afluenți ai Dunării. Aportul mai redus al Savei limitează creșterea debitului fluviului în aval.

Hidrologii precizează că pentru o îmbunătățire semnificativă a situației ar fi necesare ploi abundente timp de două-trei zile, pe suprafețe extinse din bazinul Dunării, inclusiv în zona Savei.

Dunărea ar putea crește după 24 august

Potrivit prognozelor actuale, debitul Dunării ar putea începe să crească în ultima săptămână a lunii august. După 24–26 august, fluviul ar putea ieși din zona valorilor extrem de scăzute înregistrate în prezent.

Hidrologii monitorizează și situația de la Cernavodă, unde nivelul Dunării poate fi influențat de lucrările din zona brațului Bala.

Specialiștii avertizează, totodată, că perioadele cu debite foarte mici ar putea deveni mai frecvente în următorii ani. Analizele indică faptul că schimbările climatice ar putea reduce debitul mediu anual al Dunării la intrarea în România și ar putea crește durata perioadelor în care acesta scade sub 2.500 sau chiar 2.000 de metri cubi pe secundă.