Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a cerut luni Marii Britanii ”să lase libere Insulele Malvine” (Falkland) revendicate de Argentina, într-un mesaj în care a felicitat această ţară pentru câştigarea Campionatului Mondial de fotbal, relatează agenţia EFE.

”Cel mai bine ar fi ca britanicii să lase în sfârşit libere Insulele Malvine şi să le restituie argentinienilor. Insulele Falkland nu sunt ale Marii Britanii, ci ale Argentinei. Şi felicit selecţionata Argentinei pentru victoria meritată la fotbal. La fel să reuşească şi în politica externă”, a scris pe Telegram fostul preşedinte rus, în prezent vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, scrie agerpres.ro.

Pe data de 2 aprilie 1982 trupele argentiniene au ocupat Insulele Malvine (Falkland) din Atlanticul de Sud. Premierul britanic de la acea vreme, Margaret Thatcher, a ordonat o intervenţie militară pentru a le recupera. Războiul a durat 74 de zile şi s-a încheiat cu victoria trupelor britanice, arhipelagul rămânând sub controlul Londrei. În ciuda înfrângerii, Argentina continuă să revendice insulele.

Dmitri Medvedev, fost preşedinte şi premier văzut odinioară în Occident ca un reformist, dar care de când Rusia a atacat Ucraina în februarie s-a remarcat prin declaraţii chiar mai agresive la adresa Occidentului decât cele ale lui Vladimir Putin, a criticat virulent în acelaşi mesaj o declaraţie făcută mai devreme în aceeaşi zi de premierul britanic Rishi Sunak.

Acesta din urmă a spus că nu vor putea exista negocieri de pace în Ucraina atât timp cât Rusia ”nu se retrage din teritoriile cucerite”, o poziţie similară cu cea a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care condiţionează orice negociere cu Rusia de retragerea completă a trupelor acesteia de pe tot teritoriul Ucrainei.

”Toţi politicienii britanici sunt îngrozitor de ipocriţi. Acum, tânărul prim-ministru britanic cu un nume înainte puţin obişnuit la Londra a indicat: cât timp Rusia nu-şi retrage trupele din Ucraina nu este posibil dialogul (…) Anglo-saxonii pretind că ucrainenii trebuie să decidă singuri dacă discută cu noi sau nu”, a scris Medvedev în mesajul său, sugerând astfel că Ucraina refuză negocierile cu Rusia pentru că aşa îi cere Occidentul, în speranţa că în final armata ucraineană o va învinge pe cea rusă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Argentina #Dmitrii Medvedev #insule

Șase formațiuni politice ar putea accede în Parlament dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare anticipate, potrivit unui sondaj realizat de IMAS. Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) ar obține cele mai multe voturi, fiind urmat de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) și Partidul „Democrația Acasă”. Din lista formațiunilor care ar depăși pragul electoral mai fac parte Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), Partidul Nostru și Mișcarea Alternativa Națională (MAN).

Potrivit cercetării, dintre respondenții care au o opțiune clară de vot, 28,2% ar susține PAS, iar 24,6% – PSRM. Pe locul al treilea s-ar situa Partidul „Democrația Acasă”, cu 14,3% din voturi.

Celelalte trei formațiuni care ar depăși pragul electoral de 5% sunt PCRM, cu 7,2%, Partidul Nostru, cu 5,8%, și MAN, cu 5,5%.

Sub pragul electoral s-ar situa Partidul „Inima Moldovei”, cu 3,7%, Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei – 3,2%, Viitorul Moldovei – 1,7%, Moldova Mare – 1,5% și Partidul Național Moldovenesc – 1,4%. Celelalte formațiuni ar acumula mai puțin de 1%.

Totodată, 7,7% dintre respondenți au declarat că nu ar merge la vot, iar 24,1% nu au decis cu cine ar vota sau au evitat să răspundă.

Sondajul a evaluat și nivelul de respingere a formațiunilor politice. PAS înregistrează cel mai mare procent de votanți care au declarat că sigur nu ar susține partidul: 47,9%. În cazul PSRM, procentul este de 13,3%, iar pentru PCRM – 10,3%. În schimb, Partidul „Democrația Acasă” are un nivel de respingere de 1,3%.

Cercetarea sociologică a fost realizată de IMAS în perioada 19 octombrie – 9 noiembrie, pe un eșantion de 1.116 persoane cu vârsta de peste 18 ani. Sondajul este reprezentativ pentru populația adultă a Republicii Moldova, cu excepția regiunii transnistrene, și are o marjă maximă de eroare de ±3%.