Dmitri Medvedev continuă să amenințe omenirea cu un nou conflict nuclear. În opinia sa, după ce se încheie războiul din Ucraina, dezarmarea nucleară nu se va face.

Declarația a fost transmisă la aniversarea semnării unui acord de dezarmare între SUA și Rusia. Vicepreședintele Consiliului rus de securitate susține că înțelegerea nu provocat scăderea puterii nucleare. Fosta administrație de la Casa Albă este acuzată de Medvedev că ar fi adus lumea în pragul celui de-al treilea război mondial, după ce a impus sancțiuni Kremlinului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Administrația Trump recunoaște acest lucru, deși și-a propus să cheltuiască un trilion de dolari pentru apărare. Idioții europeni – nu. Dimpotrivă, au început să-și arate din nou potențialul strategic slab. Chiar dacă încetează complet conflictul din jurul Ucrainei, dezarmarea nucleară în următoarele decenii este imposibilă. Lumea va crea noi tipuri de arme, tot mai distrugătoare. Și tot mai multe țări vor achiziționa arsenale nucleare. Cum se va încheia totul este deja clar”, a spus Medvedev.

Anterior, Medvedev a amenințat cu bombardarea Berlinului și Londrei. Politicianul a mai spus că atacurile ucrainene asupra obiectivelor din Rusia ar putea genera răspuns nuclear și că asemenea măsură ar pune imediat capăt războiului din țara vecină.

#al treilea război mondial #amenintari #arme nucleare #butonul roșu #Dmitrii Medvedev

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.