Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Dmitri Medvedev, s-a arătat vădit enervat pe președintele Parlamentului de la Chișinău, deputatul PAS Igor Grosu, potrivit căruia, ar fi declarat la o emisiune în direct că deputații analizează posibilitatea de a recunoaște foametea din 1946-1947 drept genocid.

Amintim că 2024 a fost al doilea an în care Republica Moldova comemorează oficial victimele foametei organizate din 1946-1947. Deputații PAS au decis, în aprilie 2022, ca ziua comemorării să fie cea de a treia sâmbătă a lunii aprilie, din fiecare an. Inițiativei s-au opus deputații socialiști, comuniști și din partidul Șor.

Europa Liberă a transmis că istoricii estimează că între 150.000 și 200.000 de oameni au murit în anii foametei, când puterea sovietică din Basarabia anexată le-a confiscat țăranilor recoltele, în condiții de secetă severă. Potrivit unor date cu care operează autoritățile, în perioada decembrie 1946 – august 1947, peste 123 de mii de oameni au fost omorâți prin înfometare în Moldova sovietică. Alți 400 de mii au fost afectați grav de malnutriție, iar în anii următori mulți dintre ei și-au pierdut viața. Cercetătorii spun că fostul regim a făcut tot posibilul ca numărul exact al victimelor să nu fie cunoscut, ca și crimele comise de sovietici în acea perioadă. Moscova a permis accesul la arhive, numai într-o anumită măsură, abia la finele anilor 1980, în perioada ultimului lider al URSS, Mihail Gorbaciov.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

VIDEO Moment de reculegere în Parlament, încheiat cu morală pentru „Costică”. Șoimaru, supărat foc pe un coleg deputat

#Dmitri Medvedev #Igor Grosu

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.