Activitatea mai multor partide din Republica Moldova ar putea fi suspendată pentru ilegalități semnalate de Comisia Electorală Centrală (CEC). „Sunt examinate în instanțe cel puțin șapte cazuri de acest tip”, a comunicat secretara Comisiei Electorale Centrale (CEC), Dana Munteanu, la Moldova 1.

Unul dintre cazurile grave se referă la activitatea ilegală a unui bloc politic care a făcut campanie fără a avea calitate de concurent electoral.

„În scrutinul din anul trecut, am avut o situație fără precedent. Legislația modificată ne oferă acum posibilitatea să sancționăm mai dur și să intervenim mai rapid în astfel de situații. (…) Probabil este cea mai aspră sancțiune care există pentru un concurent electoral. Or, în cazul în care un concurent oferă bani, bunuri sau servicii, acesta este pasibil să fie exclus din competiție. Avem și un precedent la un scrutin local din anul trecut”, a explicat Dana Munteanu.

Potrivit sursei citate, în alegerile precedente au fost constatate acte de corupție comise de 89 de funcționari electorali, dintre care 38 din UTA Găgăuzia.

„Jumătate dintre aceștia erau operatori, ceea ce înseamnă că nu interacționează direct doar cu alegătorii, ci și cu listele electorale. Însă alegătorii sunt cea mai sensibilă categorie”, a subliniat reprezentanta CEC.

Printre practicile ilegale tot mai frecvent întâlnite se numără coruperea alegătorilor, dar și transportarea organizată, a spus Munteanu, care a încurajat cetățenii să semnaleze cazurile de corupție electorală la poliție sau la Centrul Național Anticorupție (CNA).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, sancțiunile pentru corupția electorală și finanțare ilegală au fost înăsprite. Modificările la Codul electoral prevăd și condițiile de susținere financiară în campaniile electorale. Respectiv, corupția electorală este sancționată cu închisoare de până la 15 ani, amendă de peste 117.000 lei pentru persoane fizice și până la 1 milion de lei pentru persoane juridice.

#alegeri #CEC #partide

Președinta Maia Sandu explică de ce promisiunile privind majorarea salariilor profesorilor sunt acum dificil de realizat. Șefa statului a declarat la postul public de radio că autoritățile nu puteau anticipa, la începutul anului 2026, o serie de evenimente care aveau să afecteze economia și finanțele publice.

„Statul nu avea de unde să știe în ianuarie că va fi războiul din Iran, că vor crește iarăși prețurile la resursele energetice, că nu va reuși să promoveze o variantă mai ambițioasă a politicii fiscale”, a declarat Maia Sandu.

Potrivit președintei, pentru ca statul să poată majora salariile, trebuie mai întâi să colecteze suficiente venituri la buget. Într-o perioadă marcată de incertitudini, însă, prognozele privind veniturile pot fi date peste cap.

„Trebuie să aduni bani la buget ca să poți să îi împarți după asta. Și dacă nu reușești să îi aduni, sau dacă aduni mai puțin, atunci lucrurile se întâmplă mai altfel decât planifici la începutul anului”, a explicat șefa statului.

Maia Sandu susține că situația este complicată de incertitudinea economică, deoarece autoritățile pot estima mai ușor cheltuielile decât veniturile pe care le va avea statul: „Pe cheltuieli e clar că știi cât vrei să dai, e mai greu să știi ce venituri vei avea”, a spus ea.

În același timp, președinta afirmă că profesorii au motive să aștepte majorările salariale și că Guvernul trebuie să găsească soluții.

„Sigur că oamenii așteaptă aceste majorări și ei sunt îndreptățiți să aștepte aceste majorări. Eu sper că Guvernul va veni cu niște soluții care sunt bune sau suficient de bune pentru toți cei care au nevoie de aceste majorări acum, nu peste jumătate de an”, a conchis președinta.

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) din Republica Moldova a anunțat oficial începerea unor acțiuni de protest organizate, prima manifestație fiind programată pentru miercuri, 19 august 2026, în fața Guvernului de la Chișinău, din cauza amânării majorărilor salariale promise pentru 1 septembrie. Sindicaliștii acuză Executivul de încălcarea angajamentelor luate în cadrul reformei bugetar-fiscale și avertizează că, în lipsa unei decizii favorabile, acțiunile vor escalada pe parcursul întregii toamne.