Membrii blocului „Victorie”, format de Ilan Șor la Moscova, au ajuns în vizorul Autorității Naționale de Integritate (ANI). Se întâmplă după ce membrii Comisiei Electorale Centrale (CEC) au transmis o sesizare privind conflictele de interese.

Reprezentanții CEC au transmis demersul pe 9 august 2024. Într-o reacția transmisă de inspectorii de integritate redacției Realitatea se arată că, președinții și vicepreședinții partidelor politice, membrii organelor executive centrale ale partidelor politice, indiferent de denumirea pe care o au acestea conform statutului partidului, care nu dețin alte funcții vizate de lege, au devenit subiecți ai declarării averii și intereselor personale începând cu 29 martie 2024.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe 14 iunie 2024, reprezentanții ANI au transmis formațiunilor politice demersuri și au solicitat informații privind numele, prenumele și numărul de identificare (IDNP) ale președinților, vicepreședinților și membrilor organelor executive centrale ale partidului politic, cu referire la perioada 29.03.2024 – 12.06.2024.

„Succesiv, în adresa Partidelor Politice înregistrate în Republica Moldova, care nu au prezentat informația solicitată la demersul sus menționat, a fost expediat un demers repetat, care până la moment se află în executare. Astfel, după parvenirea informațiilor solicitate și contrapunerii cu datele din SIA „e-Integritate”, Autoritatea v-a întreprinde măsurile ce se impun conform prevederilor legale”, se arată în declarația ANI.

Membrii CEC a refuzat pe 7 august 2024 înregistrarea blocului electoral „Victorie-Pobeda” la referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană. Conform reprezentanților autorității, formațiunea ar face transfer de imagine. Totodată, membrii Comisiei punctau că sesizează ANI, cu referire la unii membri ai formațiunii politice, menționând că nu există informații despre finanțarea campaniei electorale și cine este conducător al formațiunii, dacă public s-a anunțat că aceasta a fost creată de Ilan Șor.

#ANI #avere #blocul Victorie #interese #masuri

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.