Angajații Judecătoriei Ungheni au condiții bune de muncă. La această concluzie au ajuns membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în urma unei vizite de lucru. Potrivit unui comunicat al CSM, este „prima vizită de acest gen în contextul necesității identificării provocărilor și reușitelor tuturor instanțelor de judecată”.

„S-au constatat condiții bune de lucru pentru judecători, angajați ai Judecătoriei, dar și pentru avocați, procurori și justițiabili. Judecătoria a excelat în stabilirea unui contact cu justițiabilii și profesioniștii în domeniul dreptului, urmare a susținerii acordate de parteneri de dezvoltare și dotărilor corespunzătoare.

Au fost constatate disfuncțiuni cu privire la desemnarea avocaților din oficiu de către CNAJGS, or, deseori se tergiversează cauzele anume din lipsa desemnării de avocați pe cauzele în care e necesară participarea avocaților din oficiu. Tergiversarea examinării cauzelor prevăzute de art. 264/1 din Codul Penal constituie un alt tipar al examinării cauzelor în primă instanță. Citarea părților în cauzele cu valoare redusă și remiterea la rejudecare a cauzelor ca urmare a constatării ne-înmânării citațiilor generează cheltuieli suplimentare”, se arată în comunicat.

De asemenea, potrivit CSM, în perioada anului 2023, numărul total al dosarelor noi a crescut cu 8,5% față de anul 2022, ce reprezintă 577 de dosare. În total au fost înregistrate 7208 dosare, dintre care 4443 de cauze civile, 1392 de cauze penale și 1373 contravenționale. Comparativ cu anul 2022 se atestă o creștere cu circa 9,8% mai multe cauze penale, cu 8,5% cauze civile și 7,3% contravenționale.

„Datorită acestor creșteri sarcina de lucru a judecătorilor a crescut cu 14,2% de la 816 la 932 dosare per judecător, iar rata de soluționare a cauzelor a scăzut de la 102% la 98%, în special a scăzut rata de soluționare a cauzelor civile. Rata hotărârilor casate a constituit 1,76%. O problemă aparte o constituie rata amânărilor care a crescut cu 18,3%. Doar în privința ratei amânărilor dosarelor contravenționale se atestă o tendință pozitivă”, se mai precizează în nota emisă de CSM.

Pe parcursul anului 2024 Consiliul Superior al Magistraturii va desfășura întruniri în toate instanțele de judecată.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CSM #Ungheni #vizita de lucru

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.