Aceasta este perioada din an în care mulți oameni tind să exagereze cu mâncarea, mai ales în contextul meselor festive. O plimbare ușoară după o masă copioasă, deși pare un gest banal, poate avea efecte importante asupra sănătății și stării generale de bine. Specialiștii arată că mersul pe jos după masă poate preveni disconfortul digestiv și poate reduce riscul apariției unor tulburări gastrointestinale.

Contrar credinței populare potrivit căreia mișcarea după masă provoacă oboseală sau dureri de stomac, cercetările recente demonstrează contrariul. Studiile indică faptul că o plimbare efectuată în primele 30 de minute după ce ai mâncat ajută la reglarea nivelului de zahăr din sânge și poate contribui inclusiv la controlul greutății corporale.

Mersul pe jos timp de 20–30 de minute după masă are un impact pozitiv asupra metabolismului și este benefic atât pentru persoanele sănătoase, cât și pentru cele care suferă de diabet. Activitatea fizică moderată reduce creșterile bruște ale glicemiei apărute după mese și sprijină controlul pe termen lung al acesteia.

Creșterile repetate ale glucozei pot favoriza apariția rezistenței la insulină și pot agrava afecțiuni cronice. De aceea, specialiștii acordă o importanță tot mai mare glicemiei postprandiale, considerată un indicator relevant al riscurilor metabolice.

Mușchii joacă un rol esențial în absorbția glucozei, iar mișcarea stimulează acest proces prin mecanisme care nu depind exclusiv de insulină. O plimbare ușoară sau moderată după masă ajută organismul să utilizeze mai eficient glucoza, să reducă producția acesteia la nivel hepatic și să limiteze vârfurile glicemice.

Pentru rezultate optime, este recomandat ca mersul pe jos să înceapă în primele 30 de minute după masă. Amânarea activității fizice diminuează beneficiile metabolice, făcând acest obicei simplu mai puțin eficient.

#mers pe jos #mușchi #sanatate

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.