Curs valutar
  • EUR
    20.1089
    0%
  • USD
    17.9200
    0%
  • RUB
    0.2197
    0%
  • RON
    3.7663
    0%
  • UAH
    0.3945
    0%

Toate știrile

08 noiembrie 2026

Merz, despre aderarea Moldovei la UE: „Nu-i putem dezamăgi pe cetățenii moldoveni care își doresc drumul european”

28 Ian. 2026, 20:55
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Ana Panaguța
28 Ian. 2026, 20:55 // Actualitate //  Ana Panaguța

Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că susține aderarea Republicii Moldova la UE, într-o conferinţă de presă comună cu premierul Ilie Bolojan, miercuri la Berlin. Oficialul german a reamintit că a efectuat o vizită la Chişinău, în august 2025, de Ziua Independenţei.

„Domnul preşedinte Macron, domnul Tusk şi cu mine am fost la Chişinău de Ziua Independenţei şi am discutat cu doamna Maia Sandu, doamna preşedintă a Moldovei, şi am vorbit în faţa a 80.000 de cetăţeni moldoveni şi am vorbit şi despre perspectiva europeană a Moldovei. Am luat la cunoştinţă rezultatul alegerilor şi vrem să păstrăm deschis şi după aceste alegeri drumul Moldovei către Europa şi trebuie să fie clar că nu îi putem dezamăgi pe cetăţenii moldoveni care vor să adere la Uniunea Europeană”, a declarat Friedrich Merz.

Declaraţii despre sănătatea lui Trump şi situaţia internaţională

În altă ordine de idei, Friedrich Merz a contrazis informaţiile conform cărora preşedintele american, Donald Trump, ar avea probleme de sănătate.

„Din întâlnirile mele cu preşedintele Trump, n-am avut niciun prilej să mă îndoiesc de sănătatea lui. În iulie va împlini 80 de ani, dar am impresia că sănătatea lui este complet bună şi este în stare să-şi îndeplinească funcţia. Nu am nicio îndoială să fie altfel”, a spus el.

Totodată, a mai declarat că posibilităţile Uniunii Europene de a interveni în ce priveşte Iranul sau Siria sunt limitate. A apreciat că Uniunea Europeană ar trebui să includă Corpul Gardienilor Revoluţiei Islamice (CGRI) pe lista cu organizaţii teroriste.

„În ceea ce priveşte evenimentele internaţionale, Iran şi Siria, noi observăm acest lucru şi posibilităţile noastre să intervenim acolo sunt limitate. Eu regret foarte mult că mai sunt două ţări din Uniunea Europeană care încă nu sunt pregătite să declare Gărzile Revoluţionare iraniene ca organizaţie teroristă. Acesta ar putea să o hotărască Consiliul de Miniştri de externe în ziua de astăzi, dar încă nu am ajuns la un consens. Germania este pentru a face acest lucru”, a subliniat el.

Angajamente pentru apărare și sancţiuni internaţionale

Friedrich Merz şi-a exprimat convingerea că regimul din Iran rămâne la putere prin „brutalitate” direcţionată împotriva populaţiei.

„Zilele lor sunt numărate. (…) Noi vedem destinul femeilor, oamenilor care contrazic acest regim şi noi încercăm să ajungem să îi sprijinim, prin sancţiuni. Şi acelaşi lucru este adevărat şi pentru Siria. Şi săptămâna trecută, din păcate, preşedintele sirian, Al-Sharaa, a vrut să vină în Germania, dar n-a putut să vină, dar sper că această vizită poate să fie făcută într-un viitor apropiat”, a adăugat el.

Friedrich Merz a fost de acord cu punctul de vedere exprimat de preşedintele SUA, Donald Trump, conform căruia Europa trebuie să investească mai mult în apărare.

„Nu vorbim numai de preşedintele Trump, a fost vorba şi de vechii preşedinţi – au avut dreptate când au spus că mulţi ani am făcut prea puţine pentru apărare, de aceea facem lucrurile mai bine. În iulie, anul trecut, am avut un summit NATO la Haga şi pentru prima dată membrii UE şi-au luat angajamentul să atingă scopul de investiţii în apărare de 3,5% şi investim în plus încă 1,5% din PIB pentru infrastructură relevantă pentru securitate. Deci, facem eforturi mari pentru a îmbunătăţi capacitatea de apărare. Pe acest drum ne aflăm şi vrem să continuăm pe acest drum cu partenerii noştri americani”, a conchis cancelarul german.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

08 Nov. 2026, 14:30
 // Categoria: Slider // Autor:  Realitatea.md
08 Nov. 2026, 14:30 // Slider //  Realitatea.md

81 de foști deputați ai Primului Parlament al Republicii Moldova, semnatari ai Declarației de Independență, cer retragerea proiectului de lege inițiat de 13 deputați PSD din România, care ar putea restrânge dreptul descendenților foștilor cetățeni români de a redobândi cetățenia. Aceștia susțin că eventualele fraude cu documente trebuie combătute prin controale și anchete, nu prin limitarea drepturilor unei întregi comunități, transmite Moldova 1.

Într-un apel public adresat președintelui, Parlamentului și Guvernului României, dar și autorilor inițiativei legislative, foștii deputați contestă argumentele privind numărul mare de dosare, suprasolicitarea Autorității Naționale pentru Cetățenie și existența unor rețele care ar falsifica documente pentru obținerea cetățeniei române.

„Frauda se combate prin controale și prin aplicarea legii, nu prin restrângerea drepturilor unei întregi comunități”, se menționează în apel.

Semnatarii avertizează că modificările propuse ar putea afecta legătura istorică și juridică dintre România și urmașii cetățenilor români din Basarabia. Aceștia amintesc de ocupația sovietică din 1940 și de familiile despărțite în urma evenimentelor istorice, subliniind că problema cetățeniei ține nu doar de proceduri administrative, ci și de identitate și continuitate istorică.

În același timp, foștii deputați invocă actualul context geopolitic și susțin că România trebuie să păstreze o politică de apropiere față de Republica Moldova.

„Nu este momentul să ridicăm bariere acolo unde istoria ne cere să construim punți. Dacă România vorbește despre solidaritate, despre unitatea națiunii române și despre perspectiva reîntregirii, atunci politicile sale față de românii din Republica Moldova trebuie să fie coerente cu aceste principii”, se arată în document.

Prin urmare, cei 81 de foști deputați solicită retragerea proiectului în forma actuală și organizarea unor consultări reale cu reprezentanții comunității vizate.

Ce prevede proiectul contestat

Inițiativa celor 13 deputați PSD a fost înregistrată la Senatul României pe 15 septembrie 2026 și vizează modificarea Legii cetățeniei române. Proiectul urmărește restrângerea procedurii speciale de redobândire a cetățeniei, astfel încât descendenții foștilor cetățeni români să nu mai poată solicita cetățenia în nume propriu în condițiile actuale.

În prezent, articolul 11 din lege permite extinderea procedurii până la descendenții de gradul al treilea, inclusiv strănepoții.

Autorii inițiativei își justifică propunerea prin volumul mare de solicitări, întârzierile în examinarea dosarelor și suspiciunile de fraudă cu acte de stare civilă. Potrivit argumentelor prezentate de aceștia, în 2025, peste 150.000 de dosare se aflau în așteptare la Autoritatea Națională pentru Cetățenie.

Subiectul a fost abordat și în timpul vizitei oficiale a premierului român Luca-Alexandru Niculescu la Chișinău, pe 27 octombrie. Într-un interviu pentru TVR Moldova, acesta a declarat că va analiza inițiativa după revenirea la București și după discuții cu oficialii Republicii Moldova, precizând însă că va respecta independența și atribuțiile Parlamentului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!