Cancelarul german Friedrich Merz a venit cu o propunere privind acordarea Ucrainei a unui nou statut special de „membru asociat” al Uniunii Europene, care ar permite Kievului să beneficieze de mai multe drepturi și garanții înainte de aderarea deplină la blocul comunitar.

În ceea ce privește alte țări candidate, Merz a menționat că va propune un plan separat pentru o integrare mai rapidă a statelor din Balcanii de Vest, precum și a Republicii Moldova.

Într-o scrisoare adresată liderilor UE, acesta a sugerat că Ucrainei i s-ar putea acorda statutul de „membru asociat”, care ar permite oficialilor ucraineni să participe la summiturile UE și la reuniunile ministeriale, însă fără drept de vot, citează presa germană.

Liderul german a propus, de asemenea, ca statele membre ale UE să își asume un „angajament politic” de a aplica clauza de asistență reciprocă a blocului în cazul Ucrainei, „pentru a crea o garanție substanțială de securitate”.

Propunerea are ca scop și facilitarea discuțiilor de pace inițiate de președintele Statelor Unite, Donald Trump, printr-un angajament politic din partea statelor membre de a aplica și Ucrainei clauza de asistență reciprocă a UE.

„Extinderea UE este o necesitate geopolitică. În același timp, procesele de aderare durează mult timp. În consecință, sunt convins că avem nevoie de un nou impuls pentru Ucraina, precum și pentru țările din Balcanii de Vest și Moldova”, a declarat Merz.

Statutul special de „membru asociat” ar însemna mai multe drepturi și obligații decât cele pe care le primesc țările într-un proces normal de aderare.

În acest sens, Merz propune mai multe puncte, printre care participarea și dreptul de vot la reuniunile Consiliului Uniunii Europene și ale Consiliului European, precum și participarea fără drept de vot la Comisia Europeană și la Parlamentul UE.

Un alt punct prevede loc la Curtea de Justiție a Uniunii Europene ca „raportor adjunct”, considerat un fel de magistratură de rang inferior.

Merz recomandă și posibilitatea reducerii statutului în cazul în care Ucraina ar regresa în procesul de aderare sau în privința „valorilor fundamentale ale UE”. În mod similar, țările din Balcanii de Vest și Republica Moldova ar trebui să primească semnale suplimentare privind potențiala lor aderare.

În domeniul securității, Merz propune ca Ucraina să își alinieze complet politica externă și de securitate la cea a UE. Totodată, statele membre ar trebui să își asume un angajament politic de a aplica și Ucrainei clauza de asistență reciprocă prevăzută la articolul 42 alineatul (7) din Tratatul UE, „pentru a crea o garanție substanțială de securitate”.

Pentru a proteja acest cadru, Merz propune un mecanism de rezervă sau o clauză de confiscare în cazul încălcării valorilor fundamentale ale UE sau al unor eșecuri semnificative în negocierile de aderare.

Cancelarul recunoaște că propunerea ridică întrebări privind fezabilitatea politică, tehnică și juridică, însă consideră că acestea pot fi soluționate printr-o abordare constructivă.

„Scopul meu ar fi să ajung în curând la un acord și să înființez un grup de lucru dedicat pentru a stabili detaliile”, a scris Merz, adăugând că așteaptă discuții cu șefii de stat și de guvern și cu înalții reprezentanți ai UE.

Ucraina a depus cererea de aderare la UE în februarie 2022, iar o lună mai târziu a urmat și Republica Moldova. Ambele țări, în tandem, au primit statutul de candidate în iunie 2022. Ulterior, conferința interguvernamentală de deschidere oficială a avut loc în 2024, iar negocierile tehnice pe clustere au fost demarate în decembrie 2025.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Aderarea la UE #Merz #Moldova #plan #Ucraina

Estonia a devenit cea mai recentă ţară care a declarat că nu va permite sportivilor ruşi sau belaruşi să concureze pe teritoriul său, ca urmare a războiului în curs din Ucraina, informează news.ro.

Această decizie vine după ce Norvegia, Finlanda şi Canada au făcut anunţuri similare.

Aceste măsuri au loc pe fondul unei reacţii negative din ce în ce mai puternice faţă de readmiterea sportivilor din Rusia şi Belarus.

În septembrie, Federaţia Internaţională de Schi (FIS) şi-a relaxat regulamentul, precizând că sportivilor din cele două ţări li se va acorda accesul la competiţiile sale „cu condiţia să semneze o declaraţie de neutralitate”.

Aceştia au fost supuşi anterior unor verificări mai stricte privind orice legătură voluntară sau activitate remunerată în cadrul armatei.

Participarea rămâne limitată la evenimente individuale, sportivilor fiindu-le interzis să afişeze simboluri naţionale precum steaguri, imnuri sau uniforme.

Cu toate acestea, a reieşit acum că guvernul Estoniei a adresat o scrisoare FIS, susţinând că permiterea participării concurenţilor din Rusia şi Belarus ar submina sprijinul acordat de ţară Ucrainei şi ar oferi o oportunitate pentru propagandă.

Într-o declaraţie transmisă către BBC Sport, FIS a afirmat că „se angajează să ofere sprijin deplin sportivilor, asociaţiilor naţionale de schi şi organizatorilor locali – cu majoritatea cărora avem o relaţie de lungă durată – în procesul de gestionare a ceea ce ştim că este o situaţie foarte complexă. Acestea fiind spuse, politica privind sportivii neutri individuali prevede în mod clar că, indiferent de eligibilitate, politicile ţării gazdă privind vizele şi intrarea pe teritoriul acesteia rămân în vigoare şi sunt stabilite exclusiv de către ţara gazdă. FIS nu îşi asumă nicio responsabilitate pentru refuzul acordării vizelor sau al intrării pe teritoriul ţării gazdă pentru orice persoană căreia i s-a acordat eligibilitatea în conformitate cu Politica FIS privind sportivii neutri individuali”.

Joi, vecinii scandinavi, Norvegia şi Finlanda, au anunţat că vor bloca, la rândul lor, eliberarea vizelor pentru sportivii ruşi din cauza războiului din Ucraina.

Norvegia se pregăteşte să găzduiască Cupa Mondială de schi fond luna viitoare, în timp ce Finlanda urmează să organizeze campionatele mondiale de patinaj artistic în luna martie.

Uniunea Internaţională de Patinaj (ISU) a declarat că „consideră că sportivii nu ar trebui să fie pedepsiţi pentru acţiunile guvernelor lor într-o lume în care, din păcate, sunt în curs numeroase conflicte” şi că „solicită clarificări” din partea oficialilor finlandezi.

Aceasta vine în urma deciziei luate luna trecută de Tribunalul de Arbitraj pentru Sport (TAS) de a anula suspendarea Rusiei de către Federaţia Internaţională de Hochei pe Gheaţă (IIHF), o măsură condamnată de federaţiile britanică, germană, finlandeză şi cehă.

Rusia a fost suspendată de la participarea la competiţiile IIHF încă de când ţara a invadat Ucraina în februarie 2022, însă Federaţia Rusă de Hochei pe Gheaţă (RIHF) a contestat cu succes această decizie la TAS. Tribunalul a afirmat că argumentele IIHF referitoare la siguranţă şi securitate „nu erau susţinute de dovezi suficiente”, însă Federaţia de Hochei din Ucraina a declarat că hotărârea a provocat „o indignare deosebită”.

Guvernul canadian a informat între timp autorităţile din domeniul hocheiului că nu va elibera vize pentru jucătorii ruşi care urmează să participe la Campionatul Mondial de Juniori de luna viitoare, inclusiv pentru cei care joacă în prezent pentru echipe din Canada, atâta timp cât războiul continuă. O serie de ţări au declarat că ar refuza să joace împotriva Rusiei, dacă acesteia i s-ar permite să participe.

În ciuda controversei, revenirea Rusiei şi a Belarusului în sportul internaţional a luat avânt în acest an.

În martie, mai mulţi sportivi din cele două ţări au primit permisiunea de a concura sub steagurile naţionale la Jocurile Paralimpice de iarnă, după ce suspendările parţiale impuse de Comitetul Paralimpic Internaţional au fost ridicate.

În iulie, Comitetul Olimpic Internaţional (CIO) a readmis provizoriu Rusia la competiţiile sale, declarând că interdicţia introdusă în 2023 după invazia Ucrainei „nu mai era aplicabilă”.

Cu toate acestea, federaţiile sportive pot în continuare să aplice propriile criterii de eligibilitate. În timp ce Federaţia Mondială de Gimnastică, Federaţia Mondială de Sporturi Acvatice şi Federaţia Mondială de Box au eliminat restricţiile privind participarea sportivilor ruşi, Federaţia Mondială de Atletism a menţinut interdicţia totală.

Luna trecută, s-a anunţat că Moscova va găzdui Campionatul Mondial de Haltere din 2030 – fiind prima dată când o federaţie olimpică a ales să organizeze un eveniment mondial în Rusia de la invazia Ucrainei din 2022.