Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Mesajul de rămas-bun al ministrului Sănătății la final de mandat: Am servit această instituție cu bună-credință

21 Iul. 2026, 15:18
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Daniela Baranovschi
21 Iul. 2026, 15:18 // Actualitate //  Daniela Baranovschi

Emil Ceban a publicat marți, 21 iulie, un mesaj de rămas-bun, la încheierea mandatului de ministru al Sănătății. Acesta le-a mulțumit colegilor din sistemul medical și a subliniat că va continua să contribuie la dezvoltarea domeniului din mediul academic.

„Le sunt recunoscător colegilor din Ministerul Sănătății pentru profesionalism și pentru munca pe care, de cele mai multe ori, publicul nu o vede. Le mulțumesc medicilor, asistenților medicali, farmaciștilor, managerilor de instituții și tuturor celor care țin sistemul de sănătate în mișcare”, a menționat Ceban.

Potrivit acestuia, în timpul mandatului au fost consolidate dialogul cu profesioniștii din sistemul medical și relația cu pacienții. De asemenea, Ceban afirmă că a promovat o colaborare mai strânsă între toate nivelurile de asistență medicală.

Fostul ministru a afirmat că reformele începute trebuie continuate și a menționat, printre priorități, implementarea masterplanului spitalicesc, consolidarea asistenței medicale primare, investițiile în infrastructura și dotarea instituțiilor medicale, precum și dezvoltarea unor servicii medicale moderne și accesibile pentru pacienți, indiferent de localitatea în care locuiesc.

 

„Plec cu liniștea că am servit această instituție cu bună-credință și cu respect pentru fiecare decizie pe care am luat-o. Atât cât a depins de mine, am încercat să nu uit niciodată că de fiecare hotărâre depinde, într-un fel sau altul, sănătatea unui pacient. Sper ca această muncă să fie continuată cu aceeași responsabilitate și aceeași viziune. Reformele începute au nevoie de consecvență pentru a-și produce pe deplin efectele. Îmi doresc ca proiectele investiționale aflate în derulare să fie duse la bun sfârșit, ca procesul de implementare a multor reforme inițiate și masterplanului spitalicesc să continue, iar consolidarea asistenței medicale primare să rămână o prioritate națională”, a scris Emil Ceban.

 

Acesta a precizat că va rămâne în sistemul de sănătate și își va continua activitatea în mediul academic, unde va contribui la pregătirea noilor generații de medici, farmaciști și alți specialiști din domeniu.

La finalul mesajului, Emil Ceban i-a urat succes viitorului ministru al Sănătății și echipei care va prelua conducerea instituției.

„Oamenii au nevoie de instituții puternice, stabile și demne de încrederea lor”, a conchis el.

Emil Ceban a fost numit ministru al Sănătății la 1 noiembrie 2025. Acesta nu se regăsește în componența noului Cabinet de miniștri propus de premierul desemnat Vasile Tofan. Pentru funcția de ministru al Sănătății a fost propus Alexandru Gasnaș, medic neurolog și consilier prezidențial în domeniul sănătății.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.