Infecțiile au fost asociate cu aproximativ 2,3 milioane de cazuri noi de cancer în 2024, echivalentul a 12% din totalul cazurilor la nivel mondial, potrivit celei mai recente analize globale pe această temă, publicată în revista de specialitate The Lancet Oncology.
Virusul papiloma uman, bacteria Helicobacter pylori și virusurile hepatitice B și C s-au numărat printre principalii agenți implicați, iar cercetătorii atrag atenția că multe dintre aceste cazuri ar putea fi prevenite prin vaccinare, testare, tratament și screening.
Bacteria responsabilă pentru cel mai mare număr de cazuri de cancer
Dintre cei 12 agenți infecțioși analizați de cercetători, bacteria Helicobacter pylori a fost responsabilă pentru cel mai mare număr de cazuri de cancer. Aproximativ 760.000 de cazuri noi înregistrate la nivel mondial în 2024 au fost atribuite acestei infecții, potrivit studiului publicat în The Lancet Oncology.
Helicobacter pylori este o bacterie care colonizează mucoasa stomacului și poate persista în organism timp de mulți ani, uneori fără să provoace simptome. La unele persoane, infecția determină gastrită cronică sau ulcer gastric și duodenal. În anumite cazuri, inflamația persistentă poate favoriza apariția unor modificări precanceroase și, în cele din urmă, a cancerului gastric.
„Infecția cu Helicobacter provoacă o inflamație cronică a mucoasei stomacului și modifică procesele digestive. În timp, aceste schimbări pot favoriza apariția cancerului gastric. Vorbim despre un proces care poate dura zeci de ani”, explică dr. Cristian Tefas, medic gastroenterolog la MedLife.
Specialistul subliniază că o infecție contractată în copilărie, de exemplu, poate avea consecințe importante asupra sănătății gastrice la vârsta adultă. Totuși, prezența bacteriei nu înseamnă că persoana infectată va dezvolta cu siguranță cancer gastric. Majoritatea celor infectați nu ajung să dezvolte boala, iar riscul depinde de mai mulți factori, inclusiv de particularitățile bacteriei, de susceptibilitatea individuală și de durata infecției. Eliminarea bacteriei prin tratament poate reduce riscul de apariție a cancerului gastric, mai ales înainte de instalarea unor modificări avansate ale mucoasei stomacului.
Cine ar trebui să se testeze pentru Helicobacter pylori
Infecția cu Helicobacter pylori nu provoacă întotdeauna manifestări digestive. Atunci când apar, simptomele sunt adesea nespecifice și pot fi întâlnite și în alte afecțiuni ale stomacului. Dr. Cristian Tefas recomandă testarea în special atunci când există semne care sugerează o suferință gastrică. „Testăm, în primul și în primul rând, persoanele care sunt simptomatice în direcția unei posibile suferințe gastrice. De cele mai multe ori, asta înseamnă unele forme de dispepsie”, explică medicul.
Printre manifestările care pot justifica testarea se numără durerea în partea superioară a abdomenului, în zona epigastrică, senzația de preaplin după masă, instalarea rapidă a senzației de sațietate, chiar și după cantități mici de alimente, greața și, uneori, vărsăturile.
Un rezultat pozitiv la testele recomandate pentru Helicobacter – testul respirator pentru urează și antigenul fecal pentru Helicobacter pylori – trebuie urmat de tratament pentru eliminarea bacteriei, chiar dacă persoana infectată nu prezintă simptome.
HPV, virusul responsabil pentru cancerul de col, dar și de gât
Pe locul al doilea în clasamentul agenților infecțioși responsabili pentru cele mai multe cazuri noi de cancer se află virusul papiloma uman (HPV), căruia i-au fost atribuite aproximativ 750.000 de cazuri la nivel mondial în 2024. Tulpinile oncogene de HPV sunt asociate mai ales cu cancerul de col uterin, însă în ultimii ani s-a înregistrat un număr îngrijorător de cazuri de cancer de gât (orofaringian), în special în rândul bărbaților, ca urmare a infecției cu virusul papiloma uman.
„Să detaliem mai întâi ce înseamnă HPV. Este un virus ADN, transmis în majoritatea cazurilor prin contact sexual direct. Problema apare atunci când infecția persistă, când se cronicizează. Tulpinile cu risc oncogen crescut, mai ales 16 și 18, pot persista în celulele tractului genital inferior feminin pe o perioadă de mai mulți ani. Asta înseamnă, de fapt, infecție persistentă: prezența, timp de mai mulți ani, a unor tulpini HPV cu risc oncogen crescut“, explică dr. Ofelia Neagu.
Ce alte tipuri de cancer sunt asociate cu infecțiile
Potrivit studiului din The Lancet Oncology, virusurile hepatitice B și C au fost responsabile în total de 520.000 de cazuri de cancer (în special carcinom hepatocelular), virusul Epstein-Barr – de 260.000 de cazuri (în special nazofaringian), iar herpesvirusul asociat sarcomului Kaposi – de 35.000 de cazuri.
„Rezultatele noastre arată cât de important este să accelerăm controlul agenților infecțioși, dacă vrem să atingem obiectivele de prevenție a cancerului”, a declarat doctorul Harriet Rumgay, de la Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului (IARC) din Lyon, Franța, principala autoare a studiului.
În prezent, prevenția poate fi făcută pe mai multe paliere. Spre exemplu, prin vaccinarea împotriva hepatitei B și a HPV și prin testarea, respectiv tratarea infecțiilor cu Helicobacter pylori, cu virusurile hepatitice B și C și cu HIV, dar și prin programele de screening pentru cancerul de col uterin, completează cercetătoarea.
Pentru patru dintre cei cinci agenți infecțioși responsabili de cele mai multe cazuri de cancer la nivel mondial există deja metode eficiente de prevenție sau de reducere a riscului, de la vaccinare până la testare și tratament. O provocare importantă rămâne virusul Epstein-Barr, pentru care nu există încă un vaccin aprobat, deși mai multe formule sunt în curs de cercetare.
