Un nou studiu publicat în „Frontiers in Systems Neuroscience” sugerează că mestecatul alimentelor mai dure ar putea avea un efect benefic asupra creierului. Cercetătorii au descoperit că mestecatul lemnului, comparativ cu guma de mestecat, a dus la o creștere semnificativă a nivelului unui antioxidant important din creier, numit glutation. Acest compus joacă un rol esențial în protejarea celulelor creierului împotriva stresului oxidativ, un factor-cheie în declinul cognitiv.

În cadrul studiului, 52 de studenți universitari sănătoși din Coreea de Sud au fost împărțiți în două grupuri: unii au mestecat gumă, iar ceilalți au mestecat bețișoare de lemn asemănătoare celor de la înghețată. Cercetătorii au măsurat nivelul de glutation din cortexul cingulat anterior, o zonă cerebrală implicată în funcțiile cognitive, atât înainte, cât și după cinci minute de mestecat.

Rezultatele au arătat că doar grupul care a mestecat lemn a prezentat o creștere semnificativă a nivelului de glutation. De asemenea, acești participanți au avut rezultate mai bune la testele de memorie, ceea ce sugerează o legătură directă între creșterea glutationului și îmbunătățirea capacităților cognitive. În schimb, grupul care a mestecat gumă nu a înregistrat modificări notabile ale acestui antioxidant.

Cercetătorii subliniază că mestecatul stimulează fluxul sanguin către creier, ceea ce ajută la furnizarea de oxigen și nutrienți esențiali. De asemenea, studiul adaugă dovezi la ideea că tipul și textura alimentelor pe care le consumăm pot influența sănătatea creierului.

Cu toate acestea, specialiștii avertizează că studiul a fost realizat pe un grup restrâns de participanți tineri și sănătoși, iar efectele pe termen lung asupra altor categorii de vârstă nu sunt încă cunoscute. De asemenea, sunt necesare cercetări suplimentare pentru a determina dacă și alte alimente sau materiale cu texturi similare ar putea avea efecte comparabile asupra creierului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#gumă de mestecat #lemn #studiu

Republica Moldova ar putea beneficia de sprijin financiar din partea mai multor state partenere pentru a face față costurilor energetice din această iarnă, inclusiv pentru susținerea mecanismelor de compensare a facturilor. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat că autoritățile au discutat acest subiect cu reprezentanți ai Irlandei, Norvegiei, Lituaniei și Canadei.

Potrivit ministrului, discuțiile au avut loc în cadrul unor întrevederi bilaterale cu ministrul irlandez de resort, secretarul de stat din Norvegia, ministrul lituanian și oficialul canadian responsabil de domeniul energetic, scrie bani.md.

„Am avut niște discuții foarte interesante și productive cu partenerii europeni. Un lucru foarte important pe care l-am discutat a fost cum Republica Moldova s-a pregătit de iarnă, ce măsuri au fost implementate și care sunt riscurile suprapuse care ne-ar putea influența în această iarnă”, a declarat Junghietu.

Ministrul a precizat că partenerilor externi le-a fost prezentată situația din sectorul energetic, inclusiv măsurile întreprinse de autorități pentru pregătirea sezonului rece și riscurile care ar putea pune presiune asupra sistemului energetic și asupra consumatorilor.

Potrivit lui Junghietu, Irlanda, Norvegia, Lituania și Canada și-au exprimat solidaritatea cu Republica Moldova și urmează să analizeze posibilitățile de sprijin pentru perioada de iarnă.

„Sunt solidari cu noi, vor evalua pe intern oportunitățile și posibilitățile de ajutor pe care ni le-ar putea oferi în perioada iernii”, a declarat ministrul Energiei.

Deocamdată, Junghietu nu a anunțat sumele care ar putea fi oferite Republicii Moldova și nici forma exactă a eventualului sprijin. Discuțiile sunt la etapa evaluării posibilităților de asistență din partea statelor partenere.

În prezent, tariful la gaz este de 26,14 lei metru cub și s-a majorat cu peste 70% de la începutul lunii septembrie. Anterior, premierul Vasile Tofan declara că numărul beneficiarilor de compensații va rămâne la circa 660 cum a fost și anul precedent.