Zăpada în aprilie nu mai este un fenomen care să ne mire. În ultimii ani, precipitațiile sub formă de zăpadă au fost înregistrate tot mai târziu. De exemplu ieri, a nins în unele zone ale Federației Ruse și Ucraina, iar astăzi în România.

În județele Covasna și Harghita, România, a nins abundent în această dimineață, iar traficul rutier a fost îngreunat. Este probabil o ultimă răbufnire a iernii, spun meteorologii care anunță că vremea se va schimba brusc și că temperaturile vor ajunge până la finalul săptămânii la 30 de grade Celsius.

Deși în Republica Moldova nu a nins, mercurul din termometru a scăzut până la 1 grad noaptea trecută. De asemenea, valorile termice din ultimele două zile nu au depășit 6-7 grade.

Meteorologul român Mihai Huștiu, a explicat la Digi24 că aceste zile se caracterizează prin temperaturi cu aproape 3 grade sub normalul perioadei și că această lună aprilie va intra probabil în clasamentul celor mai reci luni aprilie din istoria măsurătorilor meteo.

Miercuri dimineață, spre exemplu, au fost minus 2, minus 3 grade Celsius în regiunea Moldovei din România, iar stratul de zăpadă nou depus a fost de 5- 6 centimetri.

Vremea se va încălzi însă semnificativ în următoarele zile, a spus Mihai Huștiu, care a explicat și motivul acestei creșteri bruște de temperatură: Va veni o masă de aer cald din Nordul Africii, astfel că la sfârșitul săptămânii se vor depăși 25 de grade în multe zone. Duminică vor fi 30 grade Celsius în sud, ceea ce înseamnă temperaturi mai ridicate cu 7 – 8 grade față de normalul perioadei.

Iarna trebuie să se încheie cu aceste ultime fenomene meteo din Harghita. De joi temperaturile încep să crească, a adăugat meteorologul.

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.