Zăpada în aprilie nu mai este un fenomen care să ne mire. În ultimii ani, precipitațiile sub formă de zăpadă au fost înregistrate tot mai târziu. De exemplu ieri, a nins în unele zone ale Federației Ruse și Ucraina, iar astăzi în România.

În județele Covasna și Harghita, România, a nins abundent în această dimineață, iar traficul rutier a fost îngreunat. Este probabil o ultimă răbufnire a iernii, spun meteorologii care anunță că vremea se va schimba brusc și că temperaturile vor ajunge până la finalul săptămânii la 30 de grade Celsius.

Deși în Republica Moldova nu a nins, mercurul din termometru a scăzut până la 1 grad noaptea trecută. De asemenea, valorile termice din ultimele două zile nu au depășit 6-7 grade.

Meteorologul român Mihai Huștiu, a explicat la Digi24 că aceste zile se caracterizează prin temperaturi cu aproape 3 grade sub normalul perioadei și că această lună aprilie va intra probabil în clasamentul celor mai reci luni aprilie din istoria măsurătorilor meteo.

Miercuri dimineață, spre exemplu, au fost minus 2, minus 3 grade Celsius în regiunea Moldovei din România, iar stratul de zăpadă nou depus a fost de 5- 6 centimetri.

Vremea se va încălzi însă semnificativ în următoarele zile, a spus Mihai Huștiu, care a explicat și motivul acestei creșteri bruște de temperatură: Va veni o masă de aer cald din Nordul Africii, astfel că la sfârșitul săptămânii se vor depăși 25 de grade în multe zone. Duminică vor fi 30 grade Celsius în sud, ceea ce înseamnă temperaturi mai ridicate cu 7 – 8 grade față de normalul perioadei.

Iarna trebuie să se încheie cu aceste ultime fenomene meteo din Harghita. De joi temperaturile încep să crească, a adăugat meteorologul.

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china