Pe 3 decembrie a avut loc prezentarea celei de-a doua ediții a studiului METRIX – Indexul transformărilor și a reformelor economice din Moldova, realizat de AmCham Moldova. Concluziile arată sentimentul sectorului privat față de reformele ce vizează fiscalitatea, digitalizarea, capitalul uman, energie și multe altele. Pe scurt, datele prezintă o tendință „de așteptare” a businessului în raport cu politicile publice și un optimism în direcția generală a reformelor în parcursul european al țării.
În debutul evenimentului, Alexandru Gozun, președintele AmCham, a subliniat importanța lansării celei de-a doua ediții a studiului METRIX și a descris atât direcțiile în care s-au înregistrat progrese, cât și domeniile în care mediul de afaceri semnalează neajunsuri:
„METRIX oferă o imagine de 360 de grade asupra climatului de business din Moldova, ceea ce este extrem de valoros pentru țară. Acest studiu combină percepțiile, micronarativele și datele macroeconomice, care ne indică direcția dezvoltării economice.”
Riscurile percepute de companii
Companiile chestionate au indicat aceleași preocupări principale care le afectează activitatea economică, dar cu nuanțe diferite:
— instabilitatea economică – principala îngrijorare pentru toate companiile;
— inflația și costurile materiilor prime – resimțite mai puternic de membrii AmCham;
— costurile energiei – mai puțin îngrijorătoare pentru AmCham decât pentru companiile din eșantionul general.
În privința priorităților, mediul de afaceri cere:
— reducerea poverii fiscale,
— simplificarea procedurilor administrative,
— mai multă stabilitate și predictibilitate în reglementări,
— modernizarea infrastructurii și investiții în capitalul uman.
La eveniment a fost prezent și premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, care a menționat că Guvernul va depune eforturi pentru a îmbunătăți climatul de afaceri prin armonizarea legislației și crearea de oportunități investiționale:
„Toate măsurile pe care le întreprindem, inclusiv în colaborare cu AmCham, vizează îmbunătățirea climatului de afaceri, liberalizarea regulilor existente pe piață și simplificarea proceselor birocratice. În anul viitor ne vom concentra pe schimbările sistemice necesare și vom fi axați pe atragerea investițiilor.”
Integrarea în UE: direcție fermă, dar cu presiuni semnificative
Deși este un obiectiv susținut majoritatea comunității de business, aceasta generează îngrijorări majore privind costurile de conformare și necesitatea unor perioade de tranziție. Mediul de afaceri critică lipsa de predictibilitate și practica des întâlnită de transpunere „copy-paste” a reglementărilor europene fără consultarea adecvată a pieței locale.
Companiile solicită o abordare personalizată a armonizării și o implicare reală în evaluarea impactului, semnalând că pachetele legislative tind să complice, nu să simplifice, mediul de afaceri. În cele din urmă, se cere autorităților să ofere un ghidaj clar și practic pentru a reduce frica de integrare și pentru a transforma alinierea UE în beneficii concrete de creștere a cifrei de afaceri.
Digitalizarea între așteptări și realitate
Digitalizarea în Moldova este percepută ca fiind incompletă și inegală, dominată de discrepanța dintre progresele tehnice și implementarea reală. Deși se recunosc îmbunătățiri, comunicarea între business și instituțiile statului rămâne adesea deconectată și formală. Autorii studiului remarcă faptul că pe unele dimensiuni digitalizarea a înregistrat progrese, îndeosebi pe partea de fiscalitate, în timp ce în domenii strategice conexe comerțului practic nimic nu s-a schimbat.
Taxe: percepție pozitivă, dar cu așteptări mari
Compartimentul „Taxe” a înregistrat una dintre cele mai mari îmbunătățiri comparativ cu prima ediție a METRIX din primăvara acestui an (6.36 vs 6.19). Sentimentul general privind taxarea s-a îmbunătățit ușor, fiind marcat de o trecere de la viziunile neutre la cele mai pozitive. Companiile apreciază calitatea serviciilor și predictibilitatea procedurilor fiscale.
Comerț și vamă: nivel crescut de incertitudine
Sentimentul general a scăzut vizibil, marcând una dintre cele mai semnificative deteriorări din raport (3.54 vs 5.19), cu o trecere clară a companiilor către incertitudine și o slăbire a percepțiilor pozitive. Această scădere abruptă este atribuită, în primul rând, deteriorării percepției asupra implementării noului Cod Vamal, unde optimismul inițial a fost înlocuit de ezitare. În general, mediul de reglementare în acest domeniu este perceput ca fiind mai amestecat și mai puțin favorabil decât în perioada precedentă.
Capitalul uman, în continuă presiune
Studiul confirmă ceea ce companiile semnalează constant în ultimii ani: piața forței de muncă rămâne tensionată. Exodul continuu, neconcordanța dintre educație și cerințele angajatorilor, precum și creșterile abrupte ale salariului minim sunt văzute ca factori care pot crea dezechilibre semnificative, în special pentru tineri și femei.
Raportul subliniază necesitatea extinderii învățământului dual, modernizării programelor educaționale și accelerării digitalizării proceselor de lucru. Digitalizarea completă a interacțiunilor dintre angajator și angajat și revizuirea periodică a Codului Muncii sunt printre soluțiile propuse.
În cadrul evenimentului, Viceprim-ministrul și ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, a explicat cum guvernul ar putea facilita atragerea forței de muncă în țară, în contextul exodului și al crizei de specialiști:
„În primul rând, pentru noi diaspora reprezintă o prioritate atât în ceea ce privește atragerea înapoi în țară, cât și crearea unor instrumente care să faciliteze implicarea oamenilor în creșterea economică a Republicii Moldova. Ne gândim la soluții pentru a-i atrage prin digitalizare, dar și fizic. De asemenea, putem liberaliza într-o anumită măsură procesul de integrare în societate, în special în ceea ce privește permisele de muncă pentru străini.”
Accesul la finanțare: un capitol în care apar semne pozitive
Accesul la finanțare înregistrează una dintre cele mai clare îmbunătățiri. Companiile sunt mai optimiste decât în ediția precedentă, chiar dacă rămân provocări importante. Costurile de finanțare sunt comparabile cu cele ale țărilor din regiune, dar procedurile și criteriile de eligibilitate sunt percepute ca fiind mai stricte, iar această rigiditate afectează în special startup-urile și companiile mai mici.
Printre soluțiile discutate se numără dezvoltarea cadrului legal pentru ca Organizațiile de Creditare Non-Bancară să poată atrage capital prin obligațiuni și simplificarea procedurilor KYC (Know Your Customer) și actualizarea reglementărilor Băncii Naționale astfel încât incluziunea financiară să fie mai accesibilă.
AmCham Moldova, activă de 19 ani, se poziționează ca un promotor esențial al investițiilor, lucrând în strânsă colaborare cu Guvernul pentru a crea un mediu de afaceri mai transparent și predictibil.
Metodologia METRIX a fost validată de experți și cercetători internaționali, comunități academice și autorități publice. Acest proces de colaborare a asigurat corectitudinea metodologiei, alinierea acesteia la cele mai bune practici globale și furnizarea de informații fiabile asupra mediului de afaceri din Republica Moldova. La studiu au participat 381 de companii, dintre care 300 de companii naționale și 81 de companii membre ale AmCham.
Realizarea celei de a doua iterație METRIX a fost susținută de Visa, Ambasada Țărilor de Jos la Chișinău și Victoriabank.
