Un nou studiu oferă o explicație fascinantă pentru modul în care a apărut un obiect cosmic ciudat, poreclit „The Accident” (Accidentul), o stea pitică maro. Astronomii credeau că au descoperit care sunt, în general, caracteristicile acestor obiecte, dar „Accidentul” le-a dat peste cap teoriile.

Obiectul, numit WISEA J153429.75-104303.3, face parte din categoria piticelor maro, o combinație între stele și planete. Deși se formează ca niște stele, aceste obiecte nu au suficientă masă pentru a declanșa fuziunea nucleară, procesul care determină strălucirea stelelor, potrivit NASA.

„Accidentul” a primit această poreclă pentru că a fost descoperită din întâmplare. A scăpat căutărilor normale, deoarece nu seamănă cu niciuna dintre cele peste 2.000 de stele pitice maro care au fost descoperite până acum în galaxia noastră.

Pe măsură ce piticiele brune îmbătrânesc, ele se răcesc, iar luminozitatea lor în diferitele lungimi de undă ale luminii se schimbă. Este un fenomen asemănător cu modul în care unele metale, atunci când sunt încălzite, trec de la alb strălucitor la roșu intens, pe măsură ce se răcesc. „Accidentul” i-a pus în încurcătură pe oamenii de știință, deoarece era slab în unele lungimi de undă, sugerând că era foarte rece (și vechi), dar strălucitor în altele, indicând o temperatură mai ridicată.

„Acest obiect ne-a sfidat toate așteptările”, a spus Davy Kirkpatrick, astrofizician la centrul Caltech din Pasadena, California. El și coautorii studiului spun că „Accidentul” ar putea avea o vârstă de 10-13 miliarde de ani – cel puțin dublu față de vârsta medie a altor pitice brune descoperite până acum.

Asta înseamnă că s-a fi format atunci când galaxia noastră era mult mai tânără și avea o componență chimică diferită. Dacă chiar așa stau lucrurile, probabil că sunt mult mai multe astfel de obiecte care se ascund în galaxie.

Pentru a afla cum „Accidentul” ar putea avea astfel de proprietăți aparent contradictorii – unele măsurători sugerând că este foarte rece, altele indicând că este mult mai cald – oamenii de știință au avut nevoie de mai multe informații. Așa că l-au studiat la lungimi de undă suplimentare în infraroșu cu un telescop din Hawaii. Dar pitica maro părea atât de slabă în acele lungimi de undă, încât nu au putut să o detecteze deloc, confirmând aparent ipoteza lor că era foarte rece.

Apoi au încercat să stabilească dacă rezultatul a fost dat de faptul că „Accidentul” este mai departe decât se așteptau de la Pământ. Dar nu este cazul, după cum au arătat măsurătorile precise de distanță făcute de telescoapele spațiale Hubble și Spitzer ale NASA. După ce a stabilit distanța obiectului – aproximativ 50 de ani-lumină de Pământ – echipa a constatat că se mișcă rapid – cu aproximativ 800.000 de kilometri pe oră, mult mai rapid decât toate celelalte stele pitice brune despre care se știe că se află la o distanță similară de Pământ.

Cu astfel de dovezi care sugerează că „Accidentul” este extrem de bătrân, cercetătorii sugerează că proprietățile sale nu sunt deloc ciudate și că pot fi un indiciu al vârstei sale.

Când s-a format Calea Lactee, în urmă cu aproximativ 13,6 miliarde de ani, era compusă aproape în întregime din hidrogen și heliu. Alte elemente, cum ar fi carbonul, s-au format în interiorul stelelor. Când cele mai masive stele au explodat ca supernove, au împrăștiat elementele chimice prin galaxie.

Metanul, compus din hidrogen și carbon, este găsit în majoritatea piticelor brune care au o temperatură similară cu „Accidentul”. Dar profilul luminos al acestuia sugerează că conține foarte puțin metan. Ca toate moleculele, metanul absoarbe lungimi de undă specifice ale luminii, astfel încât o pitică maro bogată în metan ar fi slabă în acele lungimi de undă. „Accidentul, în schimb”, este luminos în acele lungimi de undă, ceea ce ar putea indica niveluri scăzute de metan.

Astfel, profilul luminos al „Accidentului” s-ar putea potrivi cu cel al unei pitice maro foarte bătrâne care s-a format atunci când galaxia era încă săracă în carbon. Foarte puțin carbon la formare înseamnă foarte puțin metan în atmosfera sa de astăzi.

„Nu este o surpriză să găsim o pitică maro atât de veche, dar este o surpriză să găsim una în curtea noastră. Ne-am așteptat să existe pitice maro atât de vechi, dar ne-am așteptat, de asemenea, să fie incredibil de rare. Șansa de a găsi una atât de aproape de sistemul nostru solar ar putea fi o coincidență norocoasă sau ne spune că acestea sunt mai frecvente decât am crezut”, a spus Federico Marocco, astrofizician la Caltech, care a condus noile observații folosind telescoapele Keck și Hubble.

#NASA #stea

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.