Președintele Consiliului European, Charles Michel, a descris prin vocea purtătoarei sale de cuvânt, Ecaterina Casinge, drept “fake news și minciuni” speculațiile conform cărora ar plănui un complot pentru ca actuala președintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să nu fie realeasă pentru un al doilea mandat, scrie Calea Europeană.
Rivalitatea și lipsa de armonie politică dintre Michel și von der Leyen a devenit obiectul unor subiecte mediatice după alegerile europene din 6-9 iunie. Publicația Politico Europe a titrat zilele trecute că șeful Consiliului European dorește să o excludă pe Ursula von der Leyen de la discuțiile dintre liderii europeni pentru funcțiile de conducere ale instituțiilor UE, nedorind să o invite pe candidata Partidului Popular European pentru un nou mandat la șefia Comisiei Europene la summitul informal al liderilor UE din 17 iunie.
Potrivit Politico Europe, care a precizat că citează diplomați și oficiali europeni, președintele Consiliului European a sugerat în discuțiile sale cu liderii europeni ca Ursula von der Leyen să nu participe la discuțiile privind noii lideri ai instituțiilor Uniunii.
“Fake news” – poziția cabinetului lui Michel
În timp ce Michel și von der Leyen reprezintă în aceste zile UE la summitul G7 din Italia, Politico Europe precizează că cinci diplomați și oficiali UE susțin că Charles Michel a lansat ideea ca premierul grec Kyriakos Mitsotakis, tot din partea PPE, să fie numit în funcția de președinte al Consiliului European, într-o “altă încercare disperată de a o doborî pe von der Leyen”.
“Încă o dată, acestea sunt fake news și minciuni“, a reacționat purtătoarea de cuvânt a șefului Consiliului European, Ecaterina Casinge, pe platforma de socializare X, într-un mesaj în care a distribuit articolele cu pricina.
Once again, these are #fakenews and lies @POLITICOEurope. The President has consulted with all leaders individually on the top jobs process. No specific names have been mentioned by the President at this stage. https://t.co/cv5xAZwBzA
— Ecaterina Casinge (@ecasinge) June 13, 2024
Casinge a precizat că “președintele (n.r. – Charles Michel) s-a consultat cu toți liderii în mod individual cu privire la procesul privind posturile de conducere” și că “în această etapă, președintele nu a menționat niciun nume specific“.
Conform programului oficial al lui Michel, disponibil pe pagina web a Consiliului, în intervalul 3-12 iunie, președintele Consiliului European a avut consultări telefonice cu liderii europeni. Acestea au început luni, 3 iunie, cu discuții cu președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul austriac Karl Nehammer și premierul elen Kyriakos Mitsotakis.
A doua zi, pe 4 iunie, Michel a avut convorbiri telefonice cu șase lideri, inclusiv cu președintele român Klaus Iohannis. În perioada alegerilor europene, pe 7 iunie, Charles Michel a avut discuții cu opt lideri, între care și prim-ministrul polonez Donald Tusk. În ziua alegerilor europene în majoritatea țărilor UE, pe 9 iunie, șeful Consiliului European s-a consultat telefonic și cu cancelarul german Olaf Scholz.
Dintre liderii menționați, Mitsotakis și Tusk au fost nominalizați de Partidul Popular European să conducă în numele PPE negocierile pentru funcțiile de top din UE, în vreme ce Scholz și premierul spaniol Pedro Sanchez au fost însărcinați de Partidul Socialiștilor Europeni pentru același obiectiv.
Atac pre-electoral la von der Leyen
Aceste speculații vin și după ce la debutul săptămânii trecute ce s-a încheiat cu alegerile pentru Parlamentul European, președintele Consiliului European a lansat un atac pre-electoral la adresa președintei Comisiei Europene.
Cu trei zile înainte de debutul alegerilor europene, Michel a explicat că această așa-numită comisie geopolitică a fost văzută “ca o modalitate prin care Comisia să fie mai puțin imparțială”, menționând că este nevoie de o “Comisie imparțială” atunci când vine vorba, de exemplu, de afaceri externe – unde executivul Uniunii Europene nu are competențe. Am “plătit factura” pentru Comisia “geopolitică” a lui von der Leyen, a atacat Michel, referindu-se la daunele aduse imaginii UE în regiune și regretând momentul în care Comisia a făcut declarații “fără nicio legitimitate”.
La o săptămână după alegerile europene, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene își vor da întâlnire pentru un prim summit post-electoral, la Bruxelles, pe 17 iunie, succedat de summitul de vară al Consiliului European, din 27-28 iunie, pentru a decide cine vor fi liderii care vor conduce destinele instituțiilor UE până în 2029, respectiv președintele Comisiei Europene, președintele Consiliului European și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate.
Câștigătorul acestor alegeri, Partidul Popular European, are prima opțiune în a obține șefia Comisiei Europene, poziție pentru care o susține pe Ursula von der Leyen, președinta în funcție, în timp ce celelalte două forțe politice pro-europene – S&D și Renew Europe – au ieșit mai slăbite din aceste alegeri, dar urmăresc să revendice celelalte două poziții cheie: președintele Consiliului și Înaltul Reprezentant al UE. Funcția de președinte al Parlamentului European este decisă de eurodeputați, iar potrivit cutumei aceasta revine celor două mari familii politice europene, respectiv o jumătate de mandat pentru PPE și o altă jumătate pentru S&D.
Pentru a ajunge la votul din Parlamentul European, Ursula von der Leyen, care și-a revendicat victoria și a propus reeditarea majorității pro-europene PPE – S&D – Renew în noul Parlament European, are nevoie să obțină nominalizarea din partea liderilor celor 27 de state membre, reuniți în Consiliului European. Potrivit tratatului UE, Consiliul European, ținând cont de rezultatele alegerilor europene, trebuie să hotărască cu majoritate calificată asupra unui candidat.
În prezent, 11 din cei 27 de lideri ai statelor membre ale UE fac parte din PPE, 5 din Renew Europe și 4 din Partidul Socialiștilor Europeni. Din ceilalți șapte, 3 sunt independenți, dar apropiați PPE-ului (Lituania, Bulgaria și Cipru), 2 aparțin ECR-ului și 2 sunt neafiliați. Cu toate acestea, cele mai mari țări UE conduse de lideri PPE din perspectiva ponderii populației în votul cu majoritate calificată sunt Polonia (Donald Tusk) și România (Klaus Iohannis).
Înfrângerea zdrobitoare a președintelui Emmanuel Macron la alegerile europene din Franța în competiția cu extrema-dreaptă și convocarea de alegeri legislative anticipate sporește perspectiva unui al doilea mandat la șefia Comisiei Europene pentru Ursula von der Leyen, au indicat mai mulți diplomați europeni și oficiali francezi, subliniind că Partidul Popular European din care provine politicianul german a obținut o mare victorie, lăsând indubitabilă culoarea politică a președinției următoarei Comisii Europene cu “opțiunea von der Leyen foarte mult întărită”.
Însă, pe lângă incertitudinea legată de Italia premierului Giorgia Meloni, care a precizat că nu garantează susținerea pentru Ursula von der Leyen, Ungaria premierului Viktor Orban a transmis că principala sa prioritate după aceste alegeri este schimbarea actualei președinte a Comisiei Europene.
Calculele arată că, pentru a obţine majoritatea calificată în Consiliul European, Ursula von der Leyen ar avea nevoie de voturile a numai trei lideri ai statelor mari, cum ar fi de pildă voturile favorabile din partea cancelarului german Olaf Scholz (PES), președintelui francez Emmanuel Macron (Renew Europe) și premierului spaniol Pedro Sánchez (PES).
